Restricții în publicitate și acces
Lege adoptată reprezintă subiectul principal al acestui articol. Senatul României a adoptat luni, 16 februarie 2026, două propuneri legislative menite să protejeze tinerii de efectele negative ale jocurilor de noroc. Proiectele, inițiate de deputatele Raluca Turcan și Diana Stoica, au fost susținute de majoritatea partidelor din Parlament, inclusiv USR, PNL, UDMR și PSD. "Este o victorie clară pentru protecția copiilor și tinerilor în fața jocurilor de noroc!", a declarat Raluca Turcan, subliniind necesitatea acestor măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea tinerilor la comportamente adictive.
Primul proiect de lege prevede creșterea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Această măsură a fost adoptată cu 96 de voturi pentru, 8 împotrivă și 2 abțineri. Potrivit Raportului INS din 2025, aproximativ 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 21 de ani au fost implicați în activități de jocuri de noroc, ceea ce evidențiază necesitatea unei intervenții legislative. Al doilea proiect interzice difuzarea de publicitate pentru jocurile de noroc în mediul online între orele 6:00 și 24:00, precum și utilizarea persoanelor publice pentru promovarea acestora.
Conform Regulamentului (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale, aceste măsuri sunt în concordanță cu principiile de protecție a minorilor. "Profitul industriei jocurilor de noroc nu poate fi construit pe vulnerabilitatea copiilor și tinerilor", a mai adăugat Turcan.
Criticii acestor măsuri, inclusiv reprezentanți ai industriei jocurilor de noroc, susțin că restricțiile ar putea afecta semnificativ veniturile operatorilor și ar putea duce la creșterea jocurilor de noroc ilegale. De exemplu, un studiu realizat de Asociația Jocurilor de Noroc din România (AJGR) arată că, în 2025, industria a generat aproximativ 1,5 miliarde de euro în venituri, iar restricțiile propuse ar putea reduce această sumă cu până la 30%.
În context european, măsurile adoptate de România se aliniază tendințelor din alte țări, precum Suedia și Olanda, care au implementat reglementări stricte pentru a proteja tinerii de impactul negativ al jocurilor de noroc. De exemplu, în Suedia, vârsta minimă pentru jocurile de noroc este de asemenea de 18 ani, dar există restricții similare privind publicitatea.
După adoptarea acestor măsuri de către Senat, proiectele de lege urmează să fie discutate și votate în Camera Deputaților. Raluca Turcan a subliniat importanța unei dezbateri rapide, afirmând că "proteția tinerilor nu poate fi amânată". În cazul în care proiectele vor fi aprobate, România va face un pas semnificativ în direcția protejării tinerilor și a reducerea riscurilor asociate jocurilor de noroc.
În concluzie, adoptarea acestor măsuri legislative reprezintă un pas important în protejarea tinerilor de efectele nocive ale jocurilor de noroc. Odată ce proiectele vor fi votate și în Camera Deputaților, se va aștepta implementarea rapidă a noilor reglementări pentru a asigura un mediu mai sigur pentru tineri.
Este esențial ca societatea să colaboreze pentru a sprijini aceste inițiative și a preveni comportamentele adictive în rândul tinerilor.