Noi măsuri legislative adoptate
Luni, 16 februarie 2026, Senatul României a adoptat două proiecte de lege menite să întărească reglementările privind jocurile de noroc, în special în ceea ce privește protecția tinerilor. Deputata PNL Raluca Turcan, inițiatoarea acestor proiecte, a subliniat importanța acestor măsuri printr-un mesaj postat pe rețelele sociale: „Mă bucur că demersului meu i s-au raliat parlamentari din toate partidele de la guvernare – USR, PSD și UDMR – care au înțeles că protecția tinerilor trebuie să fie mai presus de orice dispută politică.”
Primul proiect adoptat prevede creșterea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Potrivit unei analize realizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) în 2025, tinerii cu vârste între 18 și 21 de ani reprezintă o categorie vulnerabilă în fața dependenței de jocurile de noroc, iar această măsură are scopul de a reduce riscurile asociate.
Al doilea proiect introduce reguli stricte pentru publicitate, interzicând reclamele online la jocuri de noroc între orele 6:00 și 24:00. Această măsură este similară cu reglementările existente în audiovizual și vine ca o reacție la creșterea numărului de reclame care vizează tinerii în intervalele orare de maximă audiență. De asemenea, se interzice utilizarea persoanelor publice în promovarea jocurilor de noroc, o măsură care, conform declarațiilor deputatei Turcan, se dorește a proteja adolescenții de influențele negative.
„Nu mai permitem ca imaginea unor vedete să fie folosită pentru a atrage adolescenți către un risc major”, a subliniat Turcan. Aceasta a subliniat că profitul industriei jocurilor de noroc nu poate fi construit pe vulnerabilitatea copiilor și tinerilor.
Pentru a oferi un context mai larg, este important de menționat că, în 2024, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, 5% din tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au fost identificați ca având probleme legate de jocurile de noroc. Aceste date subliniază necesitatea unor măsuri legislative clare și eficiente care să răspundă acestei probleme sociale.
Criticii acestor măsuri, în special din partea industriei jocurilor de noroc, susțin că restricțiile vor afecta negativ veniturile generate de această industrie, care, conform datelor ANAF din 2025, a contribuit la bugetul național cu aproximativ 1,5 miliarde de lei. Aceștia argumentează că reglementările ar putea conduce la o creștere a jocurilor ilegale și a activităților nefiscalizate.
Reprezentanții industriei au cerut o dezbatere mai amplă asupra acestor măsuri, susținând că este esențial ca legislația să fie echilibrată și să nu afecteze în mod disproporționat contribuțiile economice ale sectorului. În acest sens, ei au propus alternative, cum ar fi campanii de educație pentru tineri privind riscurile jocurilor de noroc, care să fie implementate în paralel cu reglementările stricte.
În concluzie, adoptarea acestor proiecte de lege de către Senat reprezintă un pas important în direcția protecției tinerilor în fața riscurilor asociate cu jocurile de noroc. Rămâne de văzut cum vor fi primite aceste măsuri de către Camera Deputaților, unde se preconizează o dezbatere amănunțită. Implicațiile acestor reglementări vor putea fi observate în perioada următoare, pe măsură ce industria și tinerii se vor adapta noilor norme.
Este esențial ca aceste proiecte să fie implementate rapid pentru a asigura un mediu mai sigur pentru tineri în România.