Țările care au depășit România la corupție

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România se confruntă cu un clasament slab în ceea ce privește corupția, având doar 45 de puncte în Indicele Percepției Corupției 2025. În prezent, Bosnia și Herțegovina, alături de Rusia, Belarus și Serbia, se află în fruntea listei țărilor cu cele mai mari probleme de corupție. Ineficiența sistemului judiciar și lipsa reformelor adecvate sunt printre cauzele principale ale acestei situații.

EN

Brief

Romania ranks poorly in the 2025 Corruption Perceptions Index, scoring 45 out of 100. Bosnia and Herzegovina lead the list of European countries with high corruption, alongside Russia, Belarus, and Serbia, largely due to judicial inefficiencies and a lack of political will for reform.

Țările care au depășit România la corupție
Sursa foto: mediafax.ro

Clasamentul european al corupției

Bosnia și Herțegovina se află în prezent în fruntea listei europene a țărilor cu cel mai ridicat nivel de corupție, conform celui mai recent Indice al Percepției Corupției publicat de Transparency International. În raportul din 2025, România a obținut 45 de puncte din 100, ceea ce o plasează sub media Uniunii Europene de 62 de puncte. Potrivit lui Edo Kanlić de la Transparency International BiH, "Nu există o voință politică reală de a introduce reforme adecvate în justiție și nu există rezultate concrete în activitatea acesteia. Urmărirea penală rămâne selectivă, iar în ultimul an nu au existat rechizitorii sau condamnări în cazurile de corupție de rang înalt".

Ineficiența sistemului judiciar este un factor determinant în clasamentul slab al României. Absența anchetelor reale în cazurile de corupție de rang înalt contribuie la menținerea acestui status quo. Conform unui raport al Comisiei Europene, deficiențele sistemului judiciar din Bosnia și Herțegovina sunt grave, iar lipsa de reforme adecvate este alarmantă. În ultimele luni, investigațiile jurnaliștilor de la Detektor au arătat că nouă titulari de funcții judiciare sunt suspendați din cauza procedurilor penale sau disciplinare, continuând să își primească salariile, ceea ce costă statul aproximativ două milioane de mărci convertibile anual.

Controlul politic asupra justiției este o problemă majoră. Kanlić a subliniat că principalii decidenți politici din Bosnia și Herțegovina mențin mecanisme ce permit controlul politic asupra justiției, subminând astfel lupta împotriva corupției. Din păcate, niciun oficial de rang înalt nu a fost condamnat, în schimb, proceduri au fost inițiate împotriva unor membri ai sistemului judiciar. "Am avut mai multe cazuri majore care implică persoane din cadrul justiției, inclusiv președintele Curții din Bosnia și Herțegovina, precum și procurori", a adăugat Kanlić.

De asemenea, duratele extinse ale procedurilor legale reprezintă o problemă critică. Jurnalista Emina Dizdarević Tahmiščija a explicat că, conform Legii salarizării, judecătorii și procurorii au dreptul la salariu pe perioada suspendării, dar ineficiența acestor proceduri duce la stagnarea justiției. De exemplu, doi procurori sunt suspendați din 2016 și cazurile lor sunt încă în derulare.

Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri asupra acestor probleme, subliniind lipsa progreselor în combaterea corupției sistemice. Avertizările recente sugerează că Bosnia și Herțegovina se apropie de un prag asociat regimurilor nedemocratice, ceea ce îngrijorează privind statul de drept și parcursul european al țării. România, în acest context, rămâne sub media Uniunii Europene, cu un scor de 45 de puncte în Indicele Percepției Corupției 2025.

Acest rezultat reflectă nu doar problemele interne, dar și impactul corupției asupra credibilității instituțiilor românești pe plan internațional.