Frauda utilizând numele judecătoarei Scântei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Judecătoarea CCR, Laura Iuliana Scântei, a fost asociată cu o fraudă în care numele său a fost folosit pentru a cesiona o firmă din România. Puiu Nedelcu, omul de afaceri afectat, contestă autenticitatea documentelor și a depus plângere penală, susținând că a fost victima unei rețele de falsificare. Autoritățile investighează cazul, iar judecătoarea a afirmat că actele sunt falsuri grosolane.

EN

Brief

Laura Iuliana Scântei, a Romanian Constitutional Court judge, has been implicated in a fraud case where her name was used to transfer ownership of a company without her consent. Businessman Puiu Nedelcu has filed a criminal complaint, claiming that he was defrauded by a network of document falsification. The authorities are currently investigating the situation.

Frauda utilizând numele judecătoarei Scântei
Sursa foto: gandul.ro

Caz de falsificare în România

Numele judecătoarei Curții Constituționale, Laura Iuliana Scântei, a fost implicat într-un caz de fraudă semnificativă, conform informațiilor provenite de la Registrul Comerțului. Documentele arată că numele său a fost folosit pentru a autentifica acte prin care o firmă din România a fost cesionată și ulterior golită de conținut. "Este inadmisibil ca numele meu să fie asociat cu astfel de activități ilegale", a declarat judecătoarea, care a subliniat că nu a mai activat ca notar din 2022.

În raport cu acest incident, Puiu Nedelcu, omul de afaceri care susține că a fost victima acestei fraude, a formulat o plângere penală. El a afirmat că a descoperit modificări majore în structura firmei sale, inclusiv cesionarea către un cetățean ucrainean, Zaichenko Mihail. Nedelcu a citat din acte: "Deci subsemnatul Nedelcu se cesionează către numitul Zaichenko Mihail, cetățean ucrainean, cunoscător de limba română, cu semnăturile mele, ale fostei mele neveste și a celui care preia firma". Totuși, el contestă autenticitatea semnăturilor, afirmând că acestea nu îi aparțin.

Potrivit documentelor oficiale, firma a fost cesionată printr-un mecanism de falsificare a actelor, care a inclus depuneri electronice. "Toate modificările au fost realizate online", a declarat Nedelcu, subliniind că Registrul Comerțului i-a confirmat că documentele au fost depuse exclusiv pe această cale. Aceste acțiuni sunt investigate de autorități, iar judecătoarea Scântei a alertat poliția cu privire la posibilele falsuri.

Avocata Raluca Andreea Popescu, implicată în această situație, a precizat că, după prima cesiune, au urmat alte transferuri de părți sociale, ceea ce sugerează o rețea complexă de fraudă. "A existat această hotărâre a adunării generale, în care, teoretic, omul acesta și-a golit firma", a explicat ea.

În urma acestor manevre, compania lui Nedelcu a suferit schimbări semnificative, inclusiv un nou sediu social și un obiect de activitate diferit, ceea ce a fost confirmat de documentația consultată. "Au schimbat denumirea, obiectul de activitate și au deschis trei sedii la Cluj", a adăugat Nedelcu.

Un alt nume asociat cu această schemă este Daniel Merla, un bărbat din Constanța, care ar fi obținut o semnătură electronică. Contactat, el a declarat că nu are cunoștință despre firmă și a negat orice implicare. Documentele sugerează că Merla a fost delegat pentru ridicarea unor înscrisuri, dar el contestă autenticitatea acestora.

"Am formulat plângere penală la Secția 1 Poliție. Nu am avut niciodată acea semnătură olografă. Toate sigiliile și ștampilele notariale au fost predate Camerei Notarilor Publici București în 10 iunie 2022, pentru distrugere. E clar vorba de un fals", a declarat judecătoarea Scântei, subliniind gravitatea situației.

Până în prezent, Registrul Comerțului nu a oferit un punct de vedere oficial referitor la cum au fost acceptate și validate aceste documente contestate. Cazul ridică întrebări importante despre securitatea și integritatea procesului de înregistrare a firmelor în România, în special în contextul utilizării documentelor electronice.

Acest incident ar putea avea implicații semnificative pentru reglementările viitoare în domeniu, având în vedere posibila expunere a sistemului la fraude de acest tip.