Centrele militare, în atenția guvernului
Centrele militare județene vor fi preluate în administrarea exclusivă a Ministerului Apărării începând cu 1 ianuarie 2027, a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan. Această măsură, susținută de Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR), ar urma să genereze economii pentru autoritățile locale, a declarat pentru „Adevărul” președintele CJ Brașov, Adrian Veștea. Dincolo de beneficiile financiare, generalul (r) Virgil Bălăceanu subliniază că mutarea va contribui la creșterea capacității de apărare a țării și la dezvoltarea infrastructurii critice.
Premierul Bolojan a explicat că bugetul anual al consiliilor județene pentru întreținerea centrelor militare se ridică la aproximativ 37 de milioane de lei. „Înțelegerea cu Ministerul Apărării a fost ca acest transfer să fie prevăzut în legea care va fi adoptată în domeniul administrației, dar să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027”, a declarat Bolojan. Șeful Executivului a precizat că termenul de grație este necesar pentru clarificarea situației juridice a imobilelor, unele fiind proprietatea consiliilor județene, iar altele în spații închiriate. MApN a solicitat garanții că personalul militar nu va fi evacuat după preluarea administrării.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat că măsura nu este doar administrativă, ci are implicații directe asupra securității naționale. În prezent, centrele militare județene nu mai funcționează doar ca birouri de recrutare, ci pot prelua comanda teritorială în situații de urgență. „Proiectul Legii Apărării Naționale prevede că, în starea de asediu, mobilizare sau război, în fiecare județ și în București se înființează funcția de comandant militar. Acesta conduce un comandament bazat pe structura centrului militar județean”, a detaliat Bălăceanu.
Expertul militar a subliniat că Armata nu poate investi în infrastructură dacă nu devine proprietar: „MApN poate investi doar în dotări acum. Odată cu preluarea proprietății, centrele pot fi modernizate, astfel încât să fie pregătite pentru funcționarea ca comandamente militare chiar și în timp de pace.” Generalul a menționat experiența Ucrainei pentru a evidenția necesitatea unei infrastructuri solide și a unei delimitări clare a responsabilităților între autoritățile locale și comandamentele militare. Potrivit acestuia, primarii pot fi vizibili public, însă structura de comandă militară coordonează apărarea efectivă, iar o administrare centralizată facilitează cooperarea eficientă între cele două entități.
Din perspectiva administrației locale, transferul este considerat o gură de oxigen. Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, a declarat pentru „Adevărul” că presiunea pe bugetele locale este uriașă, mai ales din cauza cheltuielilor sociale, iar armata este mai bine pregătită să gestioneze propriile clădiri. „Consiliile județene au o presiune bugetară și pe Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, și pe tot ceea ce s-a descentralizat de la nivel național. Dacă tot există proprietatea Ministerului Apărării, am considerat că e bine să le gestioneze, să le evalueze, să le bugeteze și, în felul acesta, să poată avea control asupra lor”, a explicat Veștea.
Până la 1 ianuarie 2027, Guvernul și autoritățile locale trebuie să rezolve situația contractelor de închiriere și a transferurilor de proprietate, astfel încât Armata să aibă garanția continuității în spațiile pe care le ocupă.
„Adevărul” a solicitat și un punct de vedere oficial din partea Ministerului Apărării, însă până la această oră nu am primit un răspuns.