Aviz critic al CJUE
Comisia Europeană se confruntă cu o controversă semnificativă după ce un consilier juridic al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat că deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria a fost o greșeală. Avizul a fost publicat pe 12 februarie 2026, în contextul unei plângeri depuse de Parlamentul European, care susține că Executivul european a încălcat propriile reguli în ceea ce privește statul de drept. "Comisia a aplicat incorect cerințele sale", a afirmat avocatul general Tamara Ćapeta. Această declarație subliniază tensiunile existente între instituțiile europene și guvernul maghiar, condus de Viktor Orbán.
În decembrie 2023, Comisia Europeană a decis să deblocheze aceste fonduri, care fuseseră suspendate din cauza preocupărilor legate de statul de drept în Ungaria. Potrivit Parlamentului European, această decizie a fost influențată de nevoia de a obține votul premierului ungar pentru sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii rusești. "Decizia a fost luată în mod oportunist, în ajunul unui summit crucial", au afirmat deputații europeni, acuzând Comisia de subminarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Avizul avocatului general va influența decizia finală a CJUE, care este așteptată în lunile următoare. Este important de menționat că avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri care oferă orientări instanței. Tamara Ćapeta a subliniat că Comisia nu a efectuat o evaluare adecvată a reformelor judiciare din Ungaria, în special în ceea ce privește independența Curții Supreme și numirea membrilor Curții Constituționale. Această evaluare insuficientă a fost un aspect esențial care a dus la criticile formulate de Parlamentul European.
De asemenea, avocatul general a acuzat Comisia de lipsă de transparență în procesul de decizie. "Comisia datorează o explicație nu doar Ungariei, ci și cetățenilor europeni", a declarat Ćapeta. În ciuda acestor critici, Comisia a afirmat că a acționat conform evaluărilor tehnice efectuate de Budapesta și că decizia de deblocare a fondurilor a fost justificată.
René Repasi, europarlamentar german și specialist în drept european, a avertizat că o eventuală anulare a deciziei de deblocare ar putea avea consecințe financiare severe pentru Ungaria. "Dacă Ungaria nu restituie banii, Comisia poate reduce alte plăți cu suma pe care Ungaria este obligată să o returneze", a declarat Repasi. Această situație ar putea stabili un precedent important în ceea ce privește puterea discreționară a Comisiei în evaluarea respectării statului de drept în statele membre.
Criticile la adresa Comisiei au fost susținute și de eurodeputatul ecologist Daniel Freund, care a declarat că avizul avocatului general reprezintă o mustrare gravă pentru Comisie. "Dacă instanța va urma acest raționament în hotărârea sa finală, ar fi o victorie pentru statul de drept în Europa", a afirmat Freund. Acesta a adăugat că avizul confirmă poziția Parlamentului European că deblocarea fondurilor a fost ilegală și motivată politic.
Pe de altă parte, guvernul ungar a criticat avizul, susținând că Bruxellesul încearcă să exercite presiuni asupra Budapestei din cauza poziției sale față de Ucraina. Balazs Orban, consilierul premierului, a afirmat că acest aviz este o formă de șantaj și că nu reflectă realitatea reformelor implementate în Ungaria. În acest context, este esențial ca Comisia să reexamineze decizia sa, având în vedere implicațiile politice și financiare ale acesteia în perioada premergătoare alegerilor din 12 aprilie.
În concluzie, avizul avocatului general al CJUE ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor dintre Comisia Europeană și guvernul ungar, precum și asupra modului în care Uniunea Europeană gestionează problemele legate de statul de drept. Hotărârea finală a instanței va fi crucială pentru stabilirea unor norme clare în privința respectării principiilor democratice în cadrul Uniunii.
Este de așteptat ca deciziile viitoare să influențeze nu doar Ungaria, ci și alte state membre care se confruntă cu același tip de provocări.