Decizia instanței contestabilă
Ion Balint, cunoscut sub numele de Nuțu Cămătaru, a obținut miercuri, 11 februarie 2026, o primă victorie juridică importantă la Curtea de Apel București, care a decis reabilitarea sa judecătorească. Această hotărâre îi permite liderului interlop să își curețe cazierul de condamnările anterioare, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată de procurori. "Tip soluție: Admis fond. Soluția pe scurt: Sentința penală nr. 20/F din 11.02.2026 - În temeiul art. 168 Cod penal, admite cererea de reabilitare formulată de condamnatul Balint Ion. În temeiul art. 166 și urm. Cod penal, dispune reabilitarea judecătorească a condamnatului Balint Ion cu privire la condamnarea la pedeapsa rezultantă de 5 ani și 5 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 25/F din data de 12.02.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 5276/2/2023, definitivă prin Decizia penală nr. 424/A din data de 11.12.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală. În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului. Cu drept de contestație în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată astăzi, 11 februarie 2026, și pusă soluția la dispoziția procurorului și a condamnatului prin mijlocirea grefei instanței", se arată în decizia instanței.
Ion Balint, cunoscut în lumea interlopă sub numele de Nuțu Cămătaru, a fost timp de decenii una dintre cele mai temute figuri ale Capitalei. Ascensiunea sa și a fratelui său, Sile, a fost marcată de un control cvasi-total asupra sectoarelor periferice, culminând în iulie 2013, când procurorii DIICOT au trimis în judecată 53 de persoane în ceea ce a fost numit „războiul clanurilor”. Această anchetă a scos la iveală o realitate brutală: între 2008 și 2012, membrii clanurilor „Cămătarilor” și „Sportivilor” au transformat străzile Bucureștiului în câmp de luptă, folosind arme de foc pentru a-și asigura supremația.
Condamnat definitiv la cinci ani și cinci luni de închisoare, Nuțu Cămătaru a părăsit penitenciarul pe 12 martie 2019, în timp ce fratele său, Sile, a fost eliberat condiționat mult mai târziu, în aprilie 2025. Conform legii, perioada de după eliberare este una de probă: pentru a obține reabilitarea judecătorească și a-și curăța cazierul, un condamnat trebuie să demonstreze timp de cinci ani că nu a mai comis nicio abatere, că și-a achitat cheltuielile de judecată și că a despăgubit integral părțile vătămate. Recent, Curtea de Apel București i-a acordat această șansă, considerând că Ion Balint îndeplinește criteriile legale, deși decizia nu este încă definitivă.
Dincolo de dosarele de violență, imaginea lui Nuțu Cămătaru a fost mereu legată de pasiunea sa neobișnuită pentru animalele exotice, pasiune care i-a adus constant poliția la poartă. Dacă în urmă cu un deceniu autoritățile îi confiscau patru lei și doi urși din grădina Zoo improvizată în Ferentari, incidentele bizare au continuat până în prezent. În septembrie 2024, polițiștii au descins din nou la locuința sa într-un dosar legat de însușirea unui cal de rasă, ocazie cu care au găsit o nouă colecție de păsări și animale rare. Cel mai recent episod, petrecut în februarie 2025, a frizat absurdul: un pui de cangur a fost filmat în timp ce țopăia pe o stradă din Sectorul 5, după ce evadase din curtea interlopului în timp ce îngrijitorul făcea curățenie. Aceste episoade arată că, deși se află pe drumul legal spre reabilitare, „lumea” lui Nuțu Cămătaru rămâne una la granița dintre regulile societății și propriile sale legi.
Decizia Curții de Apel București de reabilitare a lui Nuțu Cămătaru ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului judiciar românesc în gestionarea cazurilor de violență și criminalitate organizată. Criticii acestei hotărâri susțin că astfel de sentințe pot crea un precedent periculos și pot afecta încrederea publicului în justiție. De asemenea, se ridică întrebări despre modul în care instanțele evaluează comportamentul post-penitenciar al condamnaților, mai ales în cazul unor figuri cunoscute pentru activitățile lor interlope.
În concluzie, reabilitarea judecătorească a lui Nuțu Cămătaru subliniază complexitatea și provocările cu care se confruntă justiția română în abordarea infracțiunilor de violență și a criminalității organizate. În următoarele zile, se așteaptă să fie depuse contestații din partea procurorilor, iar acest caz va continua să fie un subiect de dezbatere în societatea românească, punând accent pe nevoia de reformă în sistemul judiciar și de protecție a victimelor.
Reabilitarea judecătorească este o procedură legală prin care o persoană condamnată penal poate obține, după îndeplinirea anumitor condiții, ștergerea consecințelor condamnării și recunoașterea faptului că s‑a reintegrat în societate.
Nu înseamnă că fapta nu a existat, ci că statul consideră că persoana și‑a ispășit pedeapsa și a avut o conduită corectă după eliberare.