Decizie a Curții de Apel București
Curtea de Apel București urmează să pronunțe miercuri, 11 februarie 2026, o soluție în dosarul în care Ion Balint, cunoscut sub numele de Nuțu Cămătaru, a depus o cerere de reabilitare judecătorească pe 6 martie 2025. Instanța a amânat de trei ori pronunțarea în acest caz, ceea ce ridică întrebări privind motivele acestor întârzieri. "Reabilitarea judecătorească este un drept legal al condamnatului, dar trebuie analizat atent comportamentul său după executarea pedepsei", a declarat un reprezentant al Ministerului Justiției.
Nuțu Cămătaru a fost condamnat la cinci ani și cinci luni de închisoare pentru infracțiuni cu violență, fiind implicat în activități infracționale alături de fratele său, Vasile Balint, zis Sile Cămătaru. Aceștia au fost trimiși în judecată în 2013, alături de alți 51 de membri ai lumii interlope, în urma unei acțiuni a DIICOT care a dus la destructurarea clanurilor „Cămătarilor” și „Sportivilor”. Potrivit datelor oficiale, între 2008 și 2012, aceste grupuri au generat numeroase conflicte stradale, inclusiv utilizarea armelor de foc, provocând panică în rândul populației.
Ion Balint a fost condamnat definitiv în 2017, iar fratele său a primit o pedeapsă similară. Potrivit legislației, cei care au executat pedepse între cinci și zece ani pot solicita reabilitarea după cinci ani, dar cu condiția să nu fi comis alte infracțiuni și să fi achitat despăgubirile stabilite de instanță. Decizia instanței de astăzi nu este definitivă și poate fi contestată.
Reabilitarea judecătorească are ca efect înlăturarea consecințelor condamnării, permițând persoanei să-și exercite drepturile civile și profesionale fără stigmatul antecedentelor penale. Totuși, condamnarea rămâne înregistrată în cazierul judiciar.
Numele lui Nuțu Cămătaru a revenit în atenția publicului în 2024, când a fost suspectat de însușirea unui cal de rasă, iar poliția a descoperit la locuința sa mai multe animale exotice, a căror deținere este interzisă. De asemenea, în 2015, autoritățile au descoperit o grădină zoologică ilegală la locuința sa, unde se aflau lei și urși. Aceste incidente ridică întrebări despre respectarea legii de către Cămătaru și despre motivele pentru care a solicitat reabilitarea.
Criticii reabilitării lui Cămătaru subliniază că un astfel de statut nu ar trebui acordat fără o evaluare corectă a comportamentului său post-penal. În plus, au fost exprimate temeri că reabilitarea ar putea trimite un mesaj greșit despre responsabilitatea în fața legii. Pe de altă parte, susținătorii lui argumentează că fiecare individ are dreptul la o a doua șansă, mai ales dacă a respectat condițiile legii de după eliberare.
Decizia pe care Curtea de Apel București o va lua astăzi va avea implicații importante nu doar pentru Cămătaru, ci și pentru modul în care justiția română abordează cazurile de reabilitare pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni grave.