Absența judecătorului Gheorghe Stan
Titani dreptului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pe fondul informațiilor că judecătorul Gheorghe Stan ar fi intrat în concediu paternal, existau temeri privind un posibil blocaj la ședința de miercuri, 11 februarie 2026, când Curtea Constituțională a României (CCR) urma să discute pensiile speciale ale magistraților. Digi24.ro a solicitat opinia a doi specialiști în drept constituțional: Augustin Zegrean și Tudorel Toader. Concluzia ambilor experți: „Curtea Constituțională nu stă într-un om.” Fostul judecător CCR, Tudorel Toader, a explicat că procesul de dezbatere nu a început efectiv: „Chestiunea sensibilă este ce înseamnă că instanța a dezbătut și ce înseamnă că instanța a intrat în deliberări. CCR încă este în dezbatere (…). După ce fiecare judecător își expune punctul de vedere cu privire la constituționalitatea legii, se supune la vot, iar până atunci absența judecătorului Stan nu afectează judecata de miercuri.”
Potrivit lui Toader, CCR va considera dosarul complet și va intra în dezbatere doar atunci când toate solicitările vor fi clarificate. „Astfel spus, din moment ce sunt formulate alte solicitări, încă nu s-a intrat în dezbateri”, a punctat Tudorel Toader. Fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, a explicat că, în cazul în care judecătorul Stan nu ar putea participa, există soluții pentru continuarea procesului: „Dacă el este în concediu paternal, nu îl împiedică nimeni să vină la ședință. O variantă ar fi ca ei să reia dezbaterile de la început cu opt judecători. Legea prevede un minim de șase prezenți pentru dezbatere și cinci pentru votul valid. CCR spune că dacă o dezbatere a început în prezența a nouă judecători, ei trebuie să participe până la finalizarea dosarului.”
Tudorel Toader a avertizat însă că un alt risc apare dacă și alți trei judecători, pe lângă Gheorghe Stan, ar lipsi, ceea ce ar lăsa ședința fără cvorum. Potrivit informațiilor Digi24, judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal, ceea ce ar putea însemna absența sa timp de aproape trei săptămâni.
Decizia CCR privind pensiile speciale nu poate fi adoptată în lipsa judecătorului Gheorghe Stan, aflat în concediu, a explicat fostul judecător al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, la Antena 3 CNN. Potrivit acestuia, legea nu permite continuarea deliberărilor cu alți magistrați decât cei care au participat la începutul dezbaterilor. Zegrean susține că va urma o nouă amânare a hotărârii privind pensiile speciale, pentru că Stan făcea parte din completul care a început dezbaterile. Conform procedurii, Curtea Constituțională nu poate continua procedura cu alți judecători decât cei care au participat inițial la discuții.
„Am înțeles că e concediu paternal. Dar e o problemă acolo. Aproape sigur vom vedea altă amânare (a deciziei pe pensiile speciale – n.r.), pentru că ei (judecătorii CCR – n.r.) au început dezbaterile asupra legii, și el făcea parte din complet, la ultima amânare era în complet. Dacă el a fost în completul în care au început dezbaterile, ei trebuie să stea până se întoarce, pentru că CCR nu poate judeca cu alți judecători decât cu cei cu care a început dezbaterile”, a explicat Zegrean.
În paralel, Curtea de Apel București urmează să analizeze contestația avocatei AUR Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea și anularea decretului de numire a lui Dacian Dragoș ca judecător CCR. Acesta a fost desemnat de președintele Nicușor Dan. Augustin Zegrean a mai spus că o eventuală hotărâre de anulare pe fond nu are efect imediat, deoarece poate fi contestată prin recurs în termen de 15 zile. Recursul poate fi formulat fie de Dacian Dragoș, fie de Administrația Prezidențială.
În schimb, în cazul unei decizii de suspendare, efectul este imediat, iar Dacian Dragoș nu ar mai putea participa la ședințele CCR până la soluționarea definitivă a cauzei. Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat marți că a cerut Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu reforma pensiilor magistraților. „Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a transmis ÎCCJ.
Potrivit comunicatului, demersul a fost formulat „prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE”, pentru a analiza dacă dispozițiile naționale respectă principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, considerate fundamentale în ordinea juridică a Uniunii Europene. ÎCCJ arată că măsurile examinate ridică mai multe probleme din perspectiva dreptului european. Ele pot conduce la tratamente discriminatorii ale magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, nu sunt însoțite de o fundamentare clară și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, pot reduce siguranța financiară a judecătorilor, mențin instabilitatea legislativă și creează un regim tranzitoriu inegal.
În comunicat se subliniază că acest demers urmărește protejarea independenței justiției, principiu fundamental al statului de drept, și utilizează toate căile juridice legitime prevăzute de legislația națională și de dreptul european.
„Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.”