Reacții oficiale la amânare
Decizia pensiile reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat miercuri, 11 februarie 2026, după o nouă amânare a deciziei pe pensiile magistraților la Curtea Constituțională a României (CCR), că până nu avem o scrisoare oficială, nu se poate afirma că banii au fost pierduți, dar șansele de recuperare sunt extrem de reduse. "Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, așa cum a spus și prim-ministrul, șansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse", a declarat Pîslaru la Parlament. El a subliniat că Guvernul trebuie să rămână pe poziții pentru a se asigura că această lege va fi promulgată până la capăt.
Întrebat despre viitorul reformei pensiilor magistraților, ministrul a declarat: "Guvernul trebuie să continue să împingă pentru această reformă. Există o necesitate clară de a comunica cauzalitatea pierderii banilor potențiali. Guvernul nu se va opri doar la faptul că nu mai îndeplinim jalonul din PNR". Această reformă este considerată crucială pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Curtea Constituțională a României a amânat, miercuri, pentru a cincea oară deliberările pe legea privind reforma pensiilor magistraților, stabilind un nou termen pentru 18 februarie 2026. Motivul amânării a fost cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în data de 10 februarie 2026. ICCJ a solicitat CCR să sesizeze Curtea Europeană de Justiție, considerând că legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de pensii și ar reduce siguranța financiară a judecătorilor.
În același timp, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat sobre amânarea deciziei, afirmând că nu există un timp predefinit pentru realizarea actului de justiție, dar fiecare termen trebuie justificat. "Trebuie să reflecte o anumită activitate și să asigure o anumită perspectivă", a declarat Marinescu. Acesta a subliniat că CCR are posibilitatea de a solicita consultarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a clarifica probleme de compatibilitate între normele naționale și cele europene.
De asemenea, Marinescu a afirmat că, pentru a aprecia necesitatea unei sesizări a CJUE, trebuie să existe o cerere clară, iar el nu cunoaște detaliile solicitării ICCJ. Aceste declarații vin în contextul în care reforma pensiilor magistraților a generat controverse și dezbateri publice intense, având implicații semnificative asupra sistemului judiciar românesc.
Pe de altă parte, criticii acestei reforme subliniază că amânările repetate ale CCR pot afecta credibilitatea sistemului de justiție. Ei consideră că este esențial ca acest proces să fie finalizat cât mai repede, având în vedere impactul asupra magistraților și al încrederii publicului în justiție. De asemenea, se ridică întrebări cu privire la modul în care aceste amânări afectează angajamentele internaționale ale României și percepția Uniunii Europene asupra reformelor din domeniul justiției.
În concluzie, actuala situație privind pensiile magistraților rămâne incertă, iar amânările repetate de către CCR ridică semne de întrebare privind eficiența procesului judiciar.
Guvernul român trebuie să continue să colaboreze cu CCR și cu ICCJ pentru a asigura o soluție rapidă și eficientă în această chestiune, esențială pentru stabilitatea sistemului judiciar și respectarea angajamentelor asumate în fața Uniunii Europene.