Decizia amânată din nou
Blocajul continuă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pronunțarea unei soluții în cazul legii pensiilor magistraților, după patru amânări, la ședința de miercuri, 11 februarie 2026, a Curții Constituționale, este incertă în condițiile în care, pe de o parte, judecătorul Gheorghe Stan ar fi intrat în concediu paternal, iar pe de altă parte, pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat marți CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, considerând că legea mult discutată ar trata „discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”. În plus, tot miercuri, Curtea de Apel București ar urma să dea o soluție în cazul cererilor de suspendare a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, depuse de Silvia Uscov.
Potrivit unor surse judiciare, judecătorul Gheorghe Stan ar fi făcut cerere de concediu paternal începând de luni, așa încât prezența lui la ședința de miercuri a CCR este puțin probabilă. Există însă posibilitatea, susțin sursele citate, ca magistratul să-și anuleze concediul pentru a putea participa la această ședință la care, teoretic, fiind vorba despre deliberări, este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au fost prezenți la începutul dezbaterilor.
Pe de altă parte, conform acelorași surse, chiar și în absența lui Stan, ar exista posibilitatea reluării dezbaterilor, dacă se întrunește cvorumul de prezență de minimum șase judecători, cu atât mai mult cu cât la ședința precedentă, din 16 ianuarie, s-au întrerupt deliberările pentru „o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” și a expertizei contabile depuse în ziua precedentă de ICCJ, autorul sesizării.
De asemenea, la ședința de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute și despre solicitarea ICCJ de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene considerând că legea privind pensiile de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”, ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă” și ar institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.
Potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime. Miercuri, 11 februarie, CCR urma să ia o decizie, după patru amânări, în decurs de aproape două luni, în privința constituționalității Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan, care prevede reducerea pensiilor magistraților și mărirea vârstei de pensionare. Legea a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Conform legii, ca să poată delibera, la ședința de miercuri de la CCR ar trebui să fie prezenți toți cei nouă judecători constituționali care au participat la începutul dezbaterilor. Legislația română în vigoare prevede un concediu paternal de 10 zile lucrătoare acordate tatălui angajat, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului. Conform legii, această perioadă poate fi prelungită cu cinci zile, deci un total de 15 zile lucrătoare, dacă tatăl obține un atestat de absolvire a unui curs de puericultură.
În 16 ianuarie, CCR a amânat, pentru a patra oară, pronunțarea în cazul obiecțiilor de neconstituționalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților și a stabilit un nou termen pentru 11 februarie. Judecătorii au luat această decizie ca urmare a cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea problemelor ce formează obiectul cauzei și a expertizei contabile. La ședința din 16 ianuarie au fost prezenți toți cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, contestați la Curtea de Apel București (CAB).
Tot miercuri, la CAB este programată să înceapă la ora 9:00, cu o oră înaintea celei de la CCR, ședința în care instanța ar urma să ia o decizie în privința cererilor de suspendare a actelor prin care judecătorii Dragoș și Busuioc au fost numiți judecători la CCR, depuse de avocata Silvia Uscov. Marți, 10 februarie, Curtea de Apel București a respins ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Dragoș în funcția de judecător al CCR, depusă de aceeași avocată în 12 ianuarie. Pentru cererea de anulare a documentului, instanța urmează să stabilească un alt termen.
Totodată, CAB a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, făcută de avocații Președinției, judecătorii constituționali fiind solicitați să clarifice sintagma „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, referitoare la condițiile de vechime pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii CCR. Curtea de Apel a respins alte excepții ridicate în proces. La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunțat că și-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de ședință nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră ședința în timpul unei pauze.
Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților”. În fapt, aceștia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
În 15 ianuarie 2026, cu o zi înaintea celei în care CCR era așteptată să ia o decizie în cauză, ICCJ a anunțat că depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condițiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate. Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraților în care o informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.
Ulterior, președintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Luni seară, Ilie Bolojan a adus lămuriri despre scrisoarea adresată CCR, precizând că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a judecătorilor „să dea o sentință sau alta”, ci i s-a părut „de bun simț să se știe aceste lucruri”, în condițiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.