Decizie amânată pe 18 februarie
Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat astăzi, 11 februarie 2026, amânarea pentru a cincea oară a deciziei referitoare la neconstituționalitatea Legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Conform comunicatului oficial, "Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării pentru 18 februarie 2026". Aceasta amânare vine în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la statutul magistraților din România. "Este o situație complexă și curentă, care necesită o analiză atentă", a declarat Gheorghe Stan, judecător CCR, subliniind importanța acestei decizii pentru sistemul judiciar din România.
Decizia de amânare a fost luată în urma unei cereri de studiu a documentelor, iar judecătorii CCR sunt așteptați să analizeze solicitarea ÎCCJ de a sesiza CJUE. Această cerere se referă la compatibilitatea măsurilor naționale cu legislația Uniunii Europene, în special în ceea ce privește principiile proporționalității și egalității. Potrivit rapoartelor, în cazul similar al Poloniei și Ungariei, CJUE a intervenit în probleme de statut al judecătorilor, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară acestui caz.
De-a lungul timpului, CCR a primit critici pentru întârzierile în pronunțarea unei decizii pe acest subiect. Pe 5 decembrie 2025, ÎCCJ a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea legii pensiilor speciale pentru magistrați, argumentând că aceasta discriminează magistrații în raport cu alte categorii profesionale. "Legea lui Bolojan încalcă standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO", au subliniat reprezentanții ÎCCJ. Aceștia au evidențiat că 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar magistrații sunt afectați negativ de modificările legislative propuse.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut și aceștia se pot pensiona la 48-49 de ani, dacă au o vechime de 25 de ani. Proiectul de lege propus de Guvernul Bolojan modifică această schemă, stabilind o vârstă de pensionare de 65 de ani și un cuantum al pensiei de maxim 70% din ultimul salariu net. Această reformă a stârnit reacții negative din partea magistraților, care consideră că măsurile vor reduce semnificativ siguranța financiară a acestora.
Pe lângă aceste aspecte, trebuie menționat că legea a fost contestată și pe baza argumentului că nu respectă principiile fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene. În acest context, Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, a declarat că o nouă amânare a deciziei CCR este îngrijorătoare, dar un termen scurt de o săptămână poate indica o apropiere de o decizie finală. Toader a subliniat că constituționalitatea legii nu ar trebui să fie influențată de aspecte financiare externe, cum ar fi fondurile din PNRR.
În concluzie, amânarea a cincea a deciziei CCR pe tema pensiilor de serviciu ale magistraților ridică întrebări despre stabilitatea și eficiența sistemului judiciar din România. Următoarea ședință programată pentru 18 februarie va fi crucială pentru clarificarea statutului magistraților și pentru evaluarea impactului pe care această reformă îl va avea asupra întregului sistem judiciar.
Decizia CCR nu va influența doar beneficiarii pensiilor de serviciu, ci va avea implicații asupra întregii societăți românești și a relațiilor cu Uniunea Europeană.