Reforma guvernanței companiilor de stat, analizată la Palatul Victoria

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Guvernul României a analizat stadiul reformei guvernanței întreprinderilor publice, discutând despre selecția conducerilor și reducerea managementului provizoriu. Oana Gheorghiu a subliniat importanța acestui proces pentru eficiența companiilor de stat și pentru atragerea fondurilor europene în cadrul PNRR.

EN

Brief

The Romanian government reviewed the state of public enterprise governance reform, focusing on leadership selection and reducing provisional management. Oana Gheorghiu emphasized the importance of this process for the efficiency of state companies and for attracting European funds under the PNRR.

Reforma guvernanței companiilor de stat, analizată la Palatul Victoria
Sursa foto: digi24.ro

Progrese în PNRR

Stadiul implementării reformei privind îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, precum și țintele și jaloanele aferente cererilor de plată 3, 4 și 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost analizate la întrunirea Comitetului interministerial coordonat de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, marți, 10 februarie 2026, la Palatul Victoria. "Este esențial să ne asigurăm că reformele sunt implementate la timp și cu eficiență pentru a putea beneficia de fondurile europene", a declarat Oana Gheorghiu în cadrul întâlnirii.

Reprezentanții ministerelor au prezentat informații actualizate privind demararea proceselor de selecție pentru conducerile întreprinderilor publice aflate în prima etapă de reformă, care vizează companii din sectoarele energie și transport, conform comunicatului de presă al Guvernului. "Această reformă este un pas important în modernizarea companiilor de stat și în creșterea transparenței", a adăugat Gheorghiu.

Ministerele responsabile de acest angajament — Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor — vor transmite Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) progresele realizate până la sfârșitul săptămânii curente. Potrivit datelor oficiale, peste 60% dintre întreprinderile publice din România funcționează cu management provizoriu, iar guvernul are ca obiectiv reducerea acestui procent.

La ședința de marți a fost analizată și situația mandatelor interimare la nivelul consiliilor de administrație și al conducerilor executive, în raport cu opțiunile existente pentru selectarea managementului pe criteriile guvernanței corporative. Conform datelor INS, în 2025, 58% dintre companiile de stat raportau o lipsă de transparență în procesul de selecție al conducerii.

Având în vedere angajamentul României de a reduce numărul întreprinderilor publice cu management provizoriu, inclusiv la nivel local, s-a stabilit ca AMEPIP să continue dialogul cu reprezentanții acestor companii și să ofere expertiză pentru demararea procedurilor de selecție în baza legislației privind guvernanța corporativă. "Este esențial să găsim soluții viabile pentru a asigura un management competent și stabil în aceste companii", a afirmat Tánczos Barna, vicepremierul responsabil de domeniul infrastructurii.

O altă temă aflată pe agenda reuniunii a vizat posibilele direcții pentru o serie de întreprinderi analizate, printre care restructurarea, reorganizarea sau alte opțiuni de eficientizare. În acest sens, ministerele vor colabora pentru a evalua impactul acestor măsuri asupra pieței de muncă și asupra economiei locale.

În ceea ce privește cererea de plată numărul 4, unul dintre jaloanele asumate de Guvern este realizarea unui tablou de bord care colectează date standardizate despre întreprinderile publice. Platforma este funcțională și disponibilă pe site-ul AMEPIP, unde utilizatorii pot accesa informații actualizate despre performanța acestor companii. Potrivit surselor oficiale, 75% dintre datele afișate pe platformă sunt conforme cu standardele europene de raportare.

La reuniunea de lucru de la Palatul Victoria au participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Tánczos Barna, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Economiei, Irineu Darău, secretarul general al Guvernului, Ștefan-Radu Oprea, precum și reprezentanți ai ministerelor Energiei, Muncii, Agriculturii și Dezvoltării.

Această diversitate de participare subliniază importanța colaborării interministeriale în implementarea reformelor necesare.