Așteptări pentru o traiectorie normală
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a declarat duminică, 8 februarie 2026, că se așteaptă ca bugetul alocat sănătății pentru anul 2026 să fie cel puțin egal cu cel din 2025. "Mă aștept la un buget al sănătății cel puțin egal cu cel executat anul trecut. Mă aștept să avem un buget cu care sănătatea să poată intra într-o traiectorie normală", a afirmat acesta în cadrul unei emisiuni la B1.
Ministrul i-a mulțumit colegului său, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, pentru colaborarea excelentă din 2025. Potrivit lui Rogobete, acest parteneriat a fost esențial, având în vedere că la toate rectificările bugetare din anul precedent, sănătatea a beneficiat de fonduri suplimentare. "Am primit bani la ambele rectificări bugetare și, pe ultima sută de metri, la finalul anului, am mai primit încă o sumă", a adăugat el.
Rogobete a subliniat că 2025 a fost un an special, fiind primul an în care Ministerul Sănătății a reușit să încheie anul fără datorii la farmacii și fără facturi neplătite la furnizorii de servicii medicale. De asemenea, plățile pentru concediile medicale restante au fost recuperate în termen de șase luni. Aceste realizări sunt, conform lui Rogobete, rezultatul unui efort coordonat și al unei înțelegeri profunde a nevoilor din sectorul sănătății.
"Asta nu se putea face dacă ministrul Finanțelor nu înțelegea fenomenul și dacă nu exista această colaborare foarte bună dintre noi", a subliniat ministrul. Deși a recunoscut că pot exista și disensiuni, Rogobete a accentuat că, în general, colaborarea a fost una pozitivă.
În ceea ce privește perspectivele pentru anul 2026, experții din domeniu consideră că un buget consistent ar putea asigura continuitatea serviciilor medicale și îmbunătățirea infrastructurii spitalicești. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică din 2025, cheltuielile pentru sănătate au crescut cu 5% față de anul precedent, ceea ce sugerează o tendință pozitivă în alocările bugetare.
Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România alocă în continuare o proporție mai mică din PIB pentru sănătate. Conform datelor Eurostat din 2024, România a alocat 5,1% din PIB pentru sănătate, în timp ce media Uniunii Europene este de 9,6%. Această discrepanță ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea sistemului de sănătate pe termen lung.
Criticii din cadrul societății civile și ai opoziției susțin că, deși există progrese, bugetul pentru sănătate rămâne insuficient pentru a acoperi toate nevoile sistemului. "Este esențial ca autoritățile să recunoască că sănătatea publică necesită investiții mai mari, mai ales în contextul provocărilor recente", a declarat un reprezentant al unei organizații neguvernamentale din domeniu.
În concluzie, așteptările pentru bugetul din 2026 reflectă o dorință de stabilitate și îmbunătățire a serviciilor de sănătate. Colaborarea dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor va fi crucială în asigurarea fondurilor necesare.
Următorii pași includ finalizarea negocierilor bugetare și evaluarea impactului acestora asupra sistemului de sănătate românesc.