Austeritate și recesiune tehnică
Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, a comentat la Antena 3 CNN măsurile de austeritate impuse de premierul Ilie Bolojan și a subliniat că România se află, practic, în recesiune tehnică. "România va avea și al treilea semestru de scădere. Și chiar al patrulea semestru de scădere. Pe 13 februarie, România va afla că este în recesiune tehnică. Acest deficit nu a fost făcut peste noapte și nici nu poate fi reparat peste noapte", a declarat Thuma, aducând în discuție impactul negativ al măsurilor economice recente.
România a încheiat anul 2025 cu o inflație anuală de 8,6%, conform datelor furnizate de Eurostat. Deși în Uniunea Europeană rata inflației a scăzut la 2,4% în noiembrie 2025, România a rămas țara cu cele mai mari scumpiri din regiune, arătând o tendință îngrijorătoare. Inflația din România a crescut de la 8,4% în luna octombrie, la 8,6% în noiembrie, fiind cea mai mare valoare înregistrată în Uniunea Europeană. În contrast, cele mai mici valori au fost înregistrate în Cipru, cu 0,1%, Franța cu 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus, România, Estonia (4,7%) și Croația (4,3%) se află în fruntea scumpirilor.
În zona euro, rata anuală a inflației a fost de 1,9% în decembrie 2025, în scădere față de 2,1% în noiembrie. Aceasta a fost o scădere semnificativă comparativ cu anul precedent, când rata era de 2,4%. Comparativ cu noiembrie 2025, inflația anuală a scăzut în optsprezece state membre ale Uniunii Europene, a rămas stabilă în trei și a crescut în șase. În ceea ce privește inflația lunară (decembrie vs noiembrie 2025), România s-a aflat pe media zonei euro, cu 0,2%, ușor peste media UE, de 0,1%.
Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, cu 1,58%, urmate de alimente, alcool și țigări, cu 0,46%. În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,04 puncte procentuale. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, în ciuda faptului că serviciile s-au scumpit cu aproape 11%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,46%. Această stagnare sugerează o presiune economică continuă asupra consumatorilor români, care se confruntă cu creșteri semnificative ale prețurilor.
Critica lui Hubert Thuma se extinde și asupra conducerii Partidului Național Liberal. Acesta a declarat că PNL riscă să se "USR-izeze", acuzându-l pe Bolojan că favorizează membri ai USR și REPER în detrimentul liberalilor. "Ce se întâmplă acum în PNL e faptul că și eu, și alți colegi care nu avem aceeași opinie cu premierul României suntem atacați, etichetați ca PSD-iști mascați", a afirmat Thuma. Aceasta evidențiază fricțiunile interne din partid și nemulțumirile legate de direcția politică adoptată de conducerea actuală.
Thuma a menționat că a propus lui Bolojan să candideze la alegerile prezidențiale din 2024 în locul lui Nicolae Ciucă, dar premierul a refuzat și a încurajat colegii să sprijine candidați din alte partide. "Nu m-aș fi gândit niciodată la un candidat din alt partid", a spus Thuma, subliniind tensiunile crescânde din interiorul PNL.
Referitor la măsurile guvernamentale, Thuma a criticat politica economică și a subliniat riscurile unei recesiuni tehnice. "Știm toți că sunt oameni din administrație care nu își fac treaba; ei trebuie să plece. România va avea patru trimestre cu scădere. Săptămâna viitoare vom afla oficial de la INS că România este în recesiune tehnică", a declarat Thuma.
Întrebat dacă Ilie Bolojan a trădat în vreun fel partidul, Thuma a răspuns că premierul nu s-a implicat în campania lui Crin Antonescu, subliniind că a fost o oportunitate pierdută. "Toată lumea vorbea că Ilie Bolojan va fi premier dacă iese Nicușor Dan președinte. Ce puteam face? E trist, e amar. Nu s-a implicat deloc Bolojan", a spus acesta, evidențiind dezamăgirea sa față de conducerea actuală.
În concluzie, criticile lui Hubert Thuma la adresa măsurilor economice și a politicii interne din PNL evidențiază tensiunile din cadrul partidului și instabilitatea economică cu care se confruntă România. Pe 13 februarie, se așteaptă o confirmare oficială a recesiunii tehnice, ceea ce ar putea avea implicații severe asupra politicii economice și asupra viitorului politic al PNL. Este esențial ca liderii politici să colaboreze pentru a găsi soluții eficiente și sustenabile pentru a contracara efectele negative ale crizei economice și a restabili încrederea publicului.
FOTO: Mediafax