Declarații contradictorii în AUR
Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat că raportul Congresului SUA invocat în dezbaterea politică din România este un document general privind libertatea de exprimare și nu vizează în mod special situația din țară, într-un context în care liderul partidului, George Simion, a cerut alegeri anticipate, iar o poziție similară a fost exprimată și de președintele Nicușor Dan.
Dan Dungaciu a declarat că documentul invocat în spațiul public este un "Majority Staff Report", realizat de instituția Majority Staff din cadrul Congresului SUA, precizând că raportul nu este asumat sau votat și că procedura permite întocmirea unui document alternativ. Prim-vicepreședintele AUR a afirmat că democrații nu vor redacta un raport alternativ, deoarece nici aceștia nu susțin cenzura, subliniind că documentul nu este despre România, ci despre fenomenul cenzurii la nivel european.
George Simion a anunțat că AUR solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate, după publicarea raportului Congresului SUA referitor la anularea alegerilor prezidențiale din România, afirmând că partidul său cere "revenirea la votul poporului" și este dispus să asigure guvernarea interimară, susținând totodată că adevărul este ascuns cetățenilor și că acuzațiile privind influența rusească nu sunt dovedite.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, precizând că referirile la alegerile din 2024 sunt strict contextuale și descriptive, bazate parțial pe poziția unei singure companii, TikTok, care a admis în rapoarte publice identificarea și eliminarea unor rețele de influență și a unor conturi false.
Dan Dungaciu a declarat că documentul invocat este un "Majority Staff Report", realizat de instituția Majority Staff din Congresul SUA, explicând că acesta nu este votat sau asumat formal și că procedura permite întocmirea unui "Minority Staff Report" de către democrați, pe care însă nu îl anticipează, deoarece nici aceștia nu susțin cenzura.
Prim-vicepreședintele AUR a mai afirmat că raportul nu este dedicat explicit României, ci analizează cazuri de cenzură din mai multe state europene, inclusiv Olanda, Irlanda, Polonia, Marea Britanie și alegerile pentru Parlamentul European, precizând că României îi sunt alocate cele mai multe pagini, iar documentul evaluează situații considerate incompatibile cu democrațiile occidentale, în contextul în care ingerința rusă nu ar fi demonstrată.