Reacții la raportul Congresului
Ilie Bolojan, premierul României, a comentat recent Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge acuzațiile de ingerințe rusești în alegerile prezidențiale din România din 2024. "În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan), cu care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România", a afirmat Bolojan. Premierul a subliniat că România respectă valorile fundamentale ale libertății de exprimare și a evocat deciziile luate de Curtea Constituțională în legătură cu alegerile.
Raportul publicat marți seară de Comisia Juridică din Camera Reprezentanților, condusă de republicanul Jim Jordan, acuză Comisia Europeană de interferență în alegerile prezidențiale anulate din România și de cenzurarea dreptului la liberă exprimare. Potrivit documentului, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor de social media pentru a cenzura conținutul politic în mai multe state membre, inclusiv România, înaintea alegerilor din 2024. În acest context, raportul susține că există dovezi ale unei campanii de cenzură desfășurate de Comisia Europeană.
Conform raportului, "De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024". Raportul sugerează că Comisia Europeană a acționat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare, o acuzație care a generat reacții vehemente din partea oficialilor europeni.
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea Paris-Est Créteil, a afirmat pentru „Adevărul” că raportul nu va avea efecte semnificative asupra relației dintre România și Statele Unite. "Există o zonă de colaborare care nu este afectată direct, ținând de afaceri concrete, în sfera comerțului și militară", a explicat Mișcoiu. El consideră că raportul reiterează o temă dezbătută anterior, dar nu vizează în mod real România, ci este un pretext pentru critici la adresa Uniunii Europene.
"Raportul acesta reia una din temele care a fost puse pe tapet de JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen din 2025. Anularea alegerilor din România nu putea decât să servească drept exemplu în această analiză, dar nu România este importantă aici. România este un pretext, un exemplu prin care forțele fidele lui Trump încearcă să demonteze UE ca actor global", a subliniat Mișcoiu. El a menționat că raportul nu va avea un impact real asupra relației transatlantice, având în vedere contextul actual al tensionării legăturilor dintre SUA și Europa.
În raportul de 160 de pagini, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților susține că, începând din 2020, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor de social media pentru a modifica regulile de moderare, ceea ce ar fi dus la cenzurarea discursurilor politice. De asemenea, se afirmă că aceste acțiuni ar fi dezavantajat anumite partide politice în perioada electorală, inclusiv în România. Raportul indică o serie de întâlniri între Comisia Europeană și platformele de social media, care ar fi fost menite să impună politici de moderare mai stricte.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a respins acuzațiile, catalogându-le ca „absurde și complet nefondate”. Regnier a subliniat că Comisia Europeană respectă principiile democrației și ale statului de drept în toate statele membre. De asemenea, el a subliniat că nu există dovezi care să susțină afirmațiile referitoare la implicarea Comisiei în anularea alegerilor din România.
În concluzie, raportul Congresului SUA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care Comisia Europeană interacționează cu platformele de social media în timpul campaniilor electorale. Deși premierul Bolojan și experții locali au subliniat că România nu este ținta principală a acestor acuzații, contextul politic internațional sugerează că dezbaterile în jurul libertății de exprimare și a influențelor externe în procesele electorale vor continua să fie relevante. Cu toate acestea, România trebuie să își clarifice poziția și să răspundă acestor acuzații pentru a evita amplificarea tensiunilor internaționale.
Este esențial ca România să rămână vigilentă și să continue să apere valorile democrației și ale statului de drept, asigurându-se că alegerile sunt desfășurate într-un mod transparent și corect, fără influențe externe nejustificate.