Alegeri și influențe externe
Un raport recent al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților a SUA afirmă că alegerile prezidențiale din România au fost folosite ca pretext pentru cenzură, acuzând Comisia Europeană de intervenții nejustificate în procesele electorale. Publicat pe 3 februarie 2026, documentul detaliază modul în care instituțiile europene au creat un mecanism de presiune asupra platformelor online, afectând și libertatea de exprimare din Statele Unite. "Aceste acțiuni sunt profund antidemocratice", a declarat Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de Stat al SUA.
Raportul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II”, investighează influența reglementărilor europene asupra platformelor digitale și modul în care acestea au determinat cenzurarea conținutului politică. Autorii documentului subliniază că, în perioada electorală din România, TikTok a fost supus unor presiuni intense de a elimina conținut legat de candidatul Călin Georgescu, acuzat inițial de autoritățile române că ar fi primit sprijin din partea Rusiei. Totuși, TikTok a declarat că nu a găsit dovezi care să susțină aceste acuzații.
În capitolul dedicat României, raportul detaliază cum Curtea Constituțională a anulat turul 1 al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, invocând o campanie de influență rusească, fără a prezenta dovezi clare. Conform documentului, în răspunsurile transmise Comisiei Europene, TikTok a subliniat că nu a găsit o rețea coordonată de conturi care să susțină campania lui Georgescu, contrazicând astfel narațiunea oficială.
Pe fondul acestor acuzații, Comisia Europeană a inițiat o anchetă formală privind practicile de moderare ale TikTok, dar nu a reușit să ofere dovezi concludente care să justifice acțiunile sale de cenzură. Raportul subliniază că autoritățile române au solicitat eliminarea conținutului în afara procesului formal stabilit de Legea serviciilor digitale (DSA), ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la respectarea libertății de exprimare și a normelor democratice.
În plus, autorii raportului își exprimă îngrijorarea că presiunile exercitate de Bruxelles asupra platformelor sociale au dus la modificarea regulilor de moderare la nivel global, afectând astfel nu doar utilizatorii europeni, ci și pe cei din Statele Unite. "Este o amenințare la adresa libertății de exprimare", a declarat un expert în drepturile digitale de la Universitatea din București.
Reacțiile la raportul Congresului SUA au fost variate. Miliardarul Elon Musk a evidențiat pe Twitter că acuzațiile aduse UE sunt extreme și ridică întrebări despre democrație. De asemenea, Sarah Rogers a anunțat că va discuta despre aceste probleme la o conferință internațională, subliniind importanța de a proteja libertatea de exprimare în fața cenzurii globale.
Criticii raportului, inclusiv oficiali din cadrul Comisiei Europene, au respins acuzațiile ca fiind „absurde” și nefondate. Purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, a insistat că DSA este un mecanism care garantează libertatea de exprimare și nu o îngrădește, având scopul de a proteja democrația. Raportul însă, ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care sunt reglementate platformele online în viitor și asupra relațiilor dintre UE și SUA.
În concluzie, raportul Congresului SUA evidențiază o tensiune crescândă între reglementările europene și libertatea de exprimare, putând influența viitoarele alegeri din România și nu numai.
Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile locale și internaționale față de aceste acuzații și ce măsuri vor fi implementate pentru a asigura un proces electoral corect și transparent.