Cenzură și anulare electorală
În Congresul Statelor Unite ale Americii, Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a publicat pe 3 februarie 2026 un amplu raport care detaliază implicarea Comisiei Europene în alegerile din mai multe țări, inclusiv România. Conform raportului, CE a avut un rol activ în cenzurarea discursului politic, influențând astfel rezultatele alegerilor. "Comisia Europeană a presat platformele sociale să cenzureze conținutul înainte de alegerile naționale din România și alte state membre", se arată în document. Această implicare a fost evidențiată mai ales în contextul alegerilor prezidențiale românești din 2024, când candidatul populist Călin Georgescu a obținut o victorie surpriză în primul tur.
Raportul detaliază că, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor, invocând acuzații de interferență rusă în campania lui Georgescu. Aceste acuzații s-au bazat pe informații furnizate de Serviciul Român de Informații (SRI), care a susținut că Rusia a promovat campania lui Georgescu pe TikTok, ducând la o presupusă rețea de 25.000 de conturi. Totuși, documentele interne ale TikTok contrazic această narațiune, afirmând că nu au găsit dovezi ale unei operațiuni coordonate de influență.
Conform TikTok, platforma a comunicat atât Comisiei Europene, cât și autorităților române că nu a existat o campanie coordonată din Rusia pentru a sprijini candidatul populist. "Nu am găsit și nu ni s-a prezentat nicio dovadă care să susțină acuzațiile privind interferența rusă", a declarat TikTok în rapoartele sale. Această situație a generat controverse, având în vedere că SRI a acționat pe baza unor informații neconfirmate.
Raportul american evidențiază că, înainte de alegerile din România, Comisia Europeană a activat așa-numitele "sisteme de răspuns rapid" pentru a solicita platformelor online să elimine conținut considerat problematic. Autoritățile române au fost acuzate că au solicitat eliminarea materialelor politice care criticau partidele de guvernare, inclusiv conținut care susținea candidatura lui Georgescu. TikTok a refuzat unele dintre aceste solicitări, invocând libertatea de exprimare.
De asemenea, raportul subliniază că măsurile de cenzură nu au fost limitate la România, ci au fost aplicate și în alte state membre precum Franța, Germania și Italia. Aceste acțiuni au fost catalogate ca având un impact direct asupra dezbaterii publice și competiției electorale, ridicând semne de întrebare cu privire la integritatea procesului democratic.
În cadrul investigațiilor, ONG-uri împuternicite de Comisia Europeană au trimis cereri de eliminare a conținutului cu părtinire politică, ceea ce a dus la un număr semnificativ de videoclipuri TikTok eliminate. De exemplu, Funky Citizens a raportat peste 300 de videoclipuri pentru a fi eliminate, inclusiv conținut care discută despre anularea alegerilor românești.
Criticii acestor măsuri susțin că acțiunile Comisiei Europene și ale autorităților române au avut un impact profund asupra democrației, prin reducerea la tăcere a vocii opozanților. Acestea au fost percepute ca o încercare de a proteja candidatul preferat de establishment, care a câștigat alegerile reprogramate din mai 2025, după anularea primelor.
Raportul Congresului american concluzionează că măsurile de cenzură adoptate de CE și autoritățile române contravin principiilor democratice fundamentale, ridicând întrebări despre viitorul libertății de exprimare în Europa. În timp ce aceste acuzații sunt investigate, rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile europene și române la aceste dovezi și ce măsuri vor fi luate pentru a restabili încrederea în procesul electoral.
Odată cu acest raport, se așteaptă o reacție din partea Comisiei Europene, care va trebui să răspundă la acuzațiile de imixtiune în alegerile naționale și să justifice măsurile de cenzură adoptate.
În plus, autoritățile române ar putea fi nevoite să revizuiască modul în care gestionează conținutul online și să asigure transparența în procesele electorale viitoare.