Consecințe ale utilizării cărbunelui
România se confruntă cu prețuri ridicate la energia electrică, iar acest aspect este legat de costurile mari generate de utilizarea cărbunelui în mixul energetic. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, cărbunele utilizat este de slabă calitate, iar transportul acestuia, realizat în unele cazuri cu camioane de la mină până la grupurile energetice, generează pierderi semnificative și afectează direct prețul final al energiei. „Avem o ineficiență clară, pierderi mari în sector și o afectare directă a prețului la energie. Aceste realități sunt mai puțin discutate în spațiul public, unde accentul cade aproape exclusiv pe Green Deal”, a explicat ministrul Pîslaru, la o conferință de presă susținută pe 6 februarie 2026.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), România a consumat în 2025 aproximativ 30% din energia sa din surse pe bază de cărbune, în ciuda angajamentelor de reducere a acestei proporții. Această situație este rezultatul întârzierilor în dezvoltarea unor surse alternative de energie. În prezent, România se află într-un proces de tranziție energetică, dar acest lucru nu s-a tradus în implementarea eficientă a proiectelor necesare.
Ministrul a subliniat că România nu își poate permite să elimine cărbunele fără a avea alternative funcționale. În contextul unui sistem energetic bazat tot mai mult pe soluții regenerabile, cărbunele încă joacă un rol important în echilibrarea rețelei, în special în timpul iernii, când producția solară și eoliană este redusă. Potrivit Eurostat, în 2025, România a fost printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari tarife la electricitate, ceea ce a determinat un impact semnificativ asupra gospodăriilor și industriei.
De asemenea, România a convenit eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune, în paralel cu dezvoltarea unor centrale pe gaze naturale, finanțate din fonduri europene. Proiectele de la Mintia și Iernut ar fi trebuit să preia rolul capacităților pe cărbune, însă implementarea acestora a fost amânată ani la rând. Conform Ministerului Energiei, fondurile europene disponibile nu au fost utilizate corespunzător, iar întârzierile în execuția acestor proiecte afectează stabilitatea sistemului energetic național.
Criticii acestei situații, inclusiv reprezentanți ai societății civile și organizații ecologiste, subliniază că România trebuie să acționeze mai rapid în direcția tranziției energetice. Aceștia consideră că dependența de cărbune nu este sustenabilă pe termen lung și că autoritățile trebuie să fie mai proactive în implementarea soluțiilor regenerabile. „Este esențial ca România să își diversifice mixul energetic și să investească în tehnologii verzi, altfel riscă să rămână blocată în trecut”, a declarat Ionel Vasile, expert în energie și consultant la Asociația Energia Inteligentă.
În acest context, ministerul a anunțat că va lansa o serie de consultări publice pentru a discuta despre viitorul mixului energetic al țării, dar și despre sursele de finanțare disponibile pentru proiectele de infrastructură energetică. Aceste consultări sunt esențiale pentru a identifica nevoile și așteptările cetățenilor și a asigura o tranziție echitabilă și sustenabilă. De asemenea, se așteaptă ca aceste discuții să includă și reprezentanți ai Comisiei Europene, având în vedere că România trebuie să se alinieze la standardele UE privind energia verde.
În concluzie, România se află într-un moment crucial în ceea ce privește politica energetică, iar gestionarea eficientă a tranziției de la cărbune la surse regenerabile este esențială pentru a reduce prețurile la energie și a asigura un viitor sustenabil. Autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a implementa proiectele necesare și a evita penalizările din partea Uniunii Europene.
Următoarele luni vor fi decisive în acest sens, iar transparența în procesul decizional va fi crucială pentru a recâștiga încrederea cetățenilor.