Restrângerea libertăţii de exprimare în Germania

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 2 minute

Pe scurt

Irene Khan, raportoarea specială a ONU, a denunțat în Germania diminuarea libertății de exprimare, asociind această tendință cu discursurile de ură și măsurile de incriminare a opiniilor disidente. Ea a subliniat necesitatea protecției dreptului civil la exprimare și a criticat utilizarea legilor antiteroriste în contextul manifestațiilor pro-palestiniene.

EN

Brief

Irene Khan, the UN special rapporteur, criticized the reduction of free speech in Germany during her visit in February 2026, linking it to hate speech and the criminalization of dissenting opinions. She emphasized the need for civil rights protections in expression and criticized the use of anti-terror laws in the context of pro-Palestinian protests.

Restrângerea libertăţii de exprimare în Germania
Sursa foto: digi24.ro

Critici de la ONU

Irene Khan, raportoarea specială a ONU pentru promovarea şi protecţia dreptului la libertatea de opinie şi de exprimare, a criticat vineri, 6 februarie 2026, la Berlin, diminuarea „spaţiului dedicat libertăţii de exprimare” în Germania, potrivit AFP. Această tendinţă este pusă pe seama extinderii discursurilor de ură, anti-imigranţi şi homofobe, a islamofobiei şi antisemitismului, precum şi a unei mişcări de „incriminare” a unor opinii disidente de către autorităţile germane.

Restricţionarea folosirii unor simboluri şi sloganuri în Germania îşi are originea încă din a doua zi după înfrângerea regimului nazist, măsură adoptată cu scopul de a preveni revenirea unei mişcări autoritare. Totuși, raportoarea a criticat consolidarea cadrului juridic din codul penal, care, după reforma din 2021, a introdus sancțiuni mai dure menite să îi protejeze pe responsabilii politici de insulte, defăimare și calomnie.

Germanii au început să „primească amenzi pentru că au formulat tipul de critici pe care orice cetăţean ar trebui să-l poată formula legitim”, a declarat aceasta. Potrivit primelor concluzii, acest „dezechilibru” în folosirea procedurilor penale are un efect disuasiv „foarte puternic” și creează un climat de „neîncredere”. Mai multe urmăriri judiciare care au vizat jurnalişti, responsabili politici sau simpli internauţi au ilustrat aceste tensiuni în ultimele luni. În aprilie 2025, o femeie a primit o amendă de 600 de euro după ce a numit-o „teroristă” pe șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, într-o înregistrare video.

Potrivit acesteia, acest gen de afaceri ar trebui să ţină de dreptul civil. „Dacă sunteţi o personalitate publică, trebuie să fiţi pregătit să acceptaţi criticile și cuvintele dure, unele neplăcute, dar nu ilegale. Libertatea de exprimare nu poate fi restrânsă decât în condiţii foarte stricte, atunci când această restricţie este absolut necesară, proporţională şi legală”, a mai spus raportoarea ONU.

Irene Khan a criticat de asemenea atitudinea Berlinului faţă de dreptul unor militanţi propalestinieni de a manifesta, precum şi faţă de recrudescenţa unor acte antisemite, în contextul războiului din Gaza.

Ea a denunţat şi utilizarea de legi antiteroriste de către autorităţile germane pentru „a restrânge sau interzice conţinutul discursurilor în favoarea cauzei palestiniene”.