Birocrația și competiția spaniolă
Potrivit unui comunicat remis Agerpres, România se confruntă cu riscuri semnificative în ceea ce privește păstrarea forței de muncă străine, în contextul în care Spania anunță măsuri de legalizare pentru mai mult de 500.000 de muncitori străini. În timp ce Spania oferă stabilitate și perspective clare de integrare, strategia rigidă și coercitivă a României contribuie la pierderea acestor resurse valoroase. "România repetă același model greșit: în loc să atragă și să păstreze resursele, ia măsuri prin care le pierde. Statul român consideră că totul se rezolvă cu amenzi și constrângeri, într-o economie care se schimbă rapid" a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, în cadrul comunicatului.
Autoritățile române sancționează recrutori pentru plecarea muncitorilor străini din țară, fără a recunoaște realitatea din alte state europene care adoptă politici de amnistie. "Spania, Italia și Portugalia au adoptat politici de amnistie pentru zeci de mii de muncitori, oferindu-le garanția intrării în legalitate. În acest context, sancțiunile aplicate în România nu fac decât să alunge forța de muncă spre statele care o acceptă și o protejează", se arată în comunicatul PIFM.
Conform sursei citate, România, răspunzând doar cu amenințări și restricții, riscă să piardă o resursă pe care o are deja pe teritoriul său. "Muncitori care au devenit ilegali din cauze strict birocratice nu au nicio cale de reintrare în legalitate aici, dar pot merge fără probleme în Spania pentru a-și face actele și a munci acolo", a explicat Badea. Acesta a comparat situația cu o mașină bună fără plăcuțe, care este dată la fier vechi în loc să fie înmatriculată.
Mai mult, noile reglementări în domeniul migrației în scop de muncă riscă să blocheze peste 70.000 de solicitări de avize de muncă deja depuse, cu programări stabilite până la 30 aprilie 2026. Impactul bugetar al acestor întârzieri este semnificativ, statul român pierzând aproximativ 130 de milioane de lei pentru fiecare lună de întârziere.
Această sumă include circa 74,3 milioane de lei din contribuții CAS, echivalentul a aproximativ 27.000 de pensii medii, 29,7 milioane de lei din CASS, peste 19,3 milioane de lei din impozit pe salarii și aproximativ 7,4 milioane de lei din contribuția asiguratorie pentru muncă, conform patronatului. "Dispozițiile tranzitorii din proiectul de act normativ pot genera întârzieri de minimum șase luni în procesul de recrutare, ceea ce ar duce la pierderi bugetare estimate la aproximativ 780 de milioane de lei.", se arată în document.
În concluzie, România se află într-o competiție acerbă cu alte state europene care caută soluții pentru a conserva și legaliza resursele umane existente, în timp ce țara noastră nu reușește să-și păstreze muncitorii români și acum eșuează și în atragerea și menținerea muncitorilor străini.
Această situație necesită o revizuire urgentă a strategiilor de migrație și integrare a forței de muncă străine.