Controverse legate de neplata primei zile
Senatoarea Nicoleta Pauliuc a anunțat, în cadrul unei conferințe organizate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, depunerea unui amendament care are ca scop eliminarea primei zile de concediu medical neplătită pentru bolnavii cronici și cei cu afecțiuni oncologice. „Am depus astăzi un amendament care vine să îndrepte o eroare: ca prima zi de concediu medical să fie neplătită. În orice țară din UE, bolile cronice sunt plătite integral”, a declarat Pauliuc.
Pauliuc a explicat că Ordonanța 91 pe 2025, care prevede mai multe sancțiuni pentru pacienții cronici din România, îi afectează pe cei care suferă de boli grave, cum ar fi cancerul și diabetul. „Pacienții sunt sancționați dublu: o dată prin tăierea banilor necesari tratamentului și a doua oară prin afectarea pensiei”, a adăugat senatoarea. Conform legislației actuale, orice zi neplătită înseamnă o prelungire a duratei de muncă atunci când pacienții ies la pensie.
„Dacă ai 20 de zile neplătite pe an din cauza dializei, perioada de pensionare se va prelungi cu încă 20 de zile. Guvernarea nu se face doar cu calcule în Excel, ci cu empatie”, a subliniat Pauliuc, care este și supraviețuitoare de cancer. Criticile au venit și din partea altor actori politici. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a contestat propunerea legislativă care introduce coplata pentru pacienții oncologici, considerând-o o povară suplimentară.
Deputata Ana Smaranda Rinder, secretar al Comisiei de Sănătate, a recunoscut că măsura a fost o reacție la abuzurile din sistem, dar a subliniat că pacienții reali nu trebuie să sufere. „Susțin personal exceptarea anumitor categorii de pacienți, mai ales pacienții cronici cu boli grave ori rare, de la această modificare legislativă”, a afirmat Rinder.
Ivona Funaru, pacientă cu cancer la sân, a explicat impactul devastator al neplății zilelor de concediu pentru pacienții cu tratamente cronice. „Sunt pacienți oncologici care, pentru că se simt suficient de bine, decid să meargă la serviciu în perioada în care fac chimioterapie sau radioterapie. Uneori ai nevoie de câteva zile să te recuperezi, iar nedecontarea acestora reprezintă nu doar o scădere a veniturilor, ci aduce o presiune financiară pe tine”, a declarat Funaru.
Cezar Irimia, președintele FABC, a criticat decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical, considerând-o o atac direct la demnitatea pacienților oncologici. „Tăierea primei zile de concediu medical este o nedreptate majoră. O zi neplătită nu este o ‘corecție administrativă’, ci înseamnă pâinea pe o săptămână”, a spus Irimia. El a menționat că pacienții cronici nu sunt „suspecți” de fraude, ci victimele incapacității statului de a controla sistemul.
De la 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu mai este plătită, iar această măsură a fost atacată la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului. În acest context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că inițiativa privind neplata primei zile de concediu medical a venit de la Ministerul Sănătății. Nazare a menționat că, în anul precedent, statul a plătit cu 2,4 miliarde de lei mai mult pentru concediile medicale, acoperind și restanțe de trei ani.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a comentat că măsura este tranzitorie și a fost adoptată pentru a face față realităților bugetare. De asemenea, senatoarea Nicoleta Pauliuc a anunțat că va depune un amendament pentru a asigura că neplata primei zile de concediu să nu se aplice persoanelor cu boli cronice și pacienților oncologici. Măsura a generat o mare controversă și a stârnit reacții din partea pacienților și a organizațiilor care îi reprezintă.
În concluzie, conflictul dintre necesitățile financiare ale statului și drepturile pacienților vulnerabili rămâne o temă de dezbatere intensă. Este esențial ca autoritățile să găsească un echilibru între gestionarea eficientă a bugetului și protejarea sănătății și demnității pacienților care se confruntă cu boli grave.
Următorii pași vor implica atât discuții în Parlament, cât și posibile modificări legislative care să răspundă nevoilor reale ale pacienților.