Puncte de vedere divergente
Ilie Bolojan, premierul României, a fost întrebat recent despre dezbaterea publică referitoare la interzicerea copiilor sub 16 ani de a avea cont pe rețelele sociale, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria. "E greu, cred astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune", a declarat Bolojan, subliniind provocările cu care se confruntă autoritățile în implementarea unor astfel de reglementări. Potrivit premierului, măsurile de prevenție și educare sunt esențiale pentru a gestiona accesul copiilor la platformele digitale.
În opinia lui Bolojan, interdicțiile stricte nu sunt o soluție viabilă, având în vedere că tinerii pot găsi căi alternative de acces la rețelele sociale. "Trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, e greu doar să iei o măsură, dar care, dacă nu o poți pune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei", a explicat premierul. Aceste declarații vin ca urmare a propunerii lui Raed Arafat, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, care a susținut necesitatea limitării accesului copiilor la rețelele sociale, invocând preocupările legate de sănătatea mentală a minorilor.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a abordat o poziție similară, menționând că copiii săi nu au acces la rețelele sociale înainte de vârsta de 14 ani. "La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online", a explicat Kelemen la Digi 24. El a recunoscut că, deși există presiuni în mediul școlar, familia a decis să limiteze accesul la platformele sociale pentru a proteja dezvoltarea copiilor. Kelemen a subliniat importanța discuției și educației în gestionarea utilizării tehnologiei de către tineri.
Potrivit unor date recente, 60% dintre copiii din România au acces la internet de la o vârstă fragedă, iar 40% dintre aceștia sunt activi pe rețele sociale înainte de a împlini 13 ani, conform unui studiu realizat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) în 2025. Aceste statistici evidențiază necesitatea unor măsuri eficiente care să protejeze copiii de riscurile online.
În contrast, unii experți consideră că interdicțiile sunt o soluție necesară în fața riscurilor crescânde asociate cu utilizarea rețelelor sociale. "Fără un cadru legislativ clar, copiii rămân expuși la conținuturi dăunătoare", afirmă Mihaela Rădulescu, specialist în educație media. Aceasta a subliniat că reglementările sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu online sigur pentru cei mici.
De asemenea, Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri care vizează protecția minorilor pe internet, subliniind necesitatea de a crea un spațiu digital sigur. Conform Directivei Europene privind Serviciile Digitale (2022/2040), statele membre sunt încurajate să dezvolte politici care să limiteze accesul copiilor la conținuturi inadecvate.
În concluzie, dezbaterea despre interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale subliniază complexitatea problemei și necesitatea unei abordări integrate, care să implice nu doar reglementări, ci și educație parentală și implicarea școlilor. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că, fără măsuri reale de educare și prevenție, orice reglementare ar putea fi ineficientă.
Este esențial ca autoritățile să colaboreze cu familia și școala pentru a dezvolta soluții care să protejeze copiii în mediul digital.