Măsuri internaționale emergente
Australia a devenit în decembrie prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, blocându-i pe platforme precum TikTok, YouTube (Alphabet), Instagram (Meta) și Facebook (Meta). Această decizie este urmărită acum îndeaproape de alte țări care iau în considerare măsuri similare bazate pe vârstă, Marea Britanie și Franța fiind țările care au semnalat astfel de planuri recent, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la impactul rețelelor sociale asupra sănătății și siguranței copiilor. Potrivit declarațiilor lui Raed Arafat, șeful DSU, este imperativ ca România să ia măsuri similare, având în vedere cazurile recente de violență comise de minori.
O lege istorică adoptată în noiembrie 2024 a obligat principalele platforme de socializare să blocheze minorii sub 16 ani începând cu 10 decembrie 2025, una dintre cele mai dure reglementări din lume care vizează principalele platforme de tehnologie. Conform Reuters, companiile care nu se conformează acestei reglementări s-ar putea confrunta cu sancțiuni de până la 34,3 milioane de dolari. Această măsură a generat discuții intense în rândul experților și al societății civile, având în vedere implicațiile asupra libertății de exprimare și accesului la informație.
Marea Britanie are în vedere o interdicție a rețelelor sociale, similară cu cea a Australiei, pentru a proteja mai bine copiii online. Prim-ministrul Keir Starmer a declarat pe 20 ianuarie 2026 că guvernul analizează opțiuni pentru a limita utilizarea acestor platforme de către cei care nu au atins o anumită vârstă. De asemenea, autoritatea de reglementare a spațiului cibernetic din China a implementat un program „mod minor” care impune restricții la nivel de dispozitiv și reguli specifice aplicațiilor pentru a limita timpul petrecut online în funcție de vârstă.
Danemarca a anunțat în noiembrie 2025 că va interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, permițând părinților să acorde scutiri tinerilor cu vârsta de până la 13 ani pentru a accesa anumite platforme. Majoritatea partidelor din parlament au declarat că vor susține acest plan înainte de un vot formal. În Franța, Adunarea Națională a aprobat pe 26 ianuarie 2026 o lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, în contextul creșterii îngrijorărilor legate de hărțuirea online și riscurile pentru sănătatea mintală. Proiectul de lege trebuie să treacă de Senat înainte de votul final.
În Germania, avocații pentru protecția copilului spun că măsurile actuale sunt insuficiente, în timp ce în Italia copiii sub 14 ani au nevoie de consimțământul părinților pentru a se înscrie pe conturi de socializare. În Malaysia, guvernul a anunțat că va interzice utilizarea rețelelor sociale pentru utilizatorii sub 16 ani începând cu 2026. În Norvegia, s-a propus creșterea vârstei la care copiii își pot da consimțământul pentru utilizarea rețelelor sociale la 15 ani.
Mai multe state din UE au adoptat legi care impun consimțământul părinților pentru accesul minorilor la rețelele sociale, dar aceste măsuri s-au confruntat cu contestații în instanță pe motive de libertate de exprimare. Parlamentul European a convenit în noiembrie asupra unei rezoluții care solicită o vârstă minimă de 16 ani pe rețelele sociale, pentru a asigura o interacțiune online adecvată vârstei. De asemenea, s-a cerut o limită de vârstă armonizată la nivelul UE de 13 ani pentru accesul la rețelele sociale.
Cu toate acestea, avocații pentru protecția copilului subliniază că controalele sunt insuficiente, iar datele oficiale din mai multe țări europene arată că un număr mare de copii sub 13 ani continuă să aibă conturi pe rețelele sociale. Aceasta ridică întrebări cu privire la eficacitatea măsurilor existente și la necesitatea unei reglementări mai stricte.
În concluzie, restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale devine o problemă globală, iar România ar putea lua măsuri corespunzătoare pentru a proteja tinerii de riscurile asociate. Este esențial ca autoritățile să colaboreze cu experții și să dezvolte o strategie coerentă care să abordeze atât reglementările necesare, cât și educația digitală a părinților și copiilor.
Aceste măsuri trebuie să fie implementate cu atenție, având în vedere impactul pe termen lung asupra sănătății mintale a tinerilor și a societății în ansamblu.