Românii și impozitele pe proprietate: percepții vs. realitate

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că 62.4% dintre români consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state UE, în ciuda faptului că acestea sunt printre cele mai mici din Uniune. Percepțiile diferă semnificativ în funcție de vârstă, educație și preferințe politice, iar majoritatea cetățenilor nu cred că majorarea acestor impozite va îmbunătăți serviciile publice locale.

EN

Brief

A recent INSCOP Research survey revealed that 62.4% of Romanians believe property taxes are higher than in other EU countries, despite Romania having some of the lowest taxes in Europe. Perceptions vary significantly based on age, education, and political affiliation, with many citizens doubting that tax increases would enhance local public services.

Românii și impozitele pe proprietate: percepții vs. realitate
Sursa foto: adevarul.ro

Sondaj INSCOP Research

Peste jumătate dintre români au convingerea că impozitele pe proprietate din România depășesc nivelul celor din restul statelor membre UE, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. „Datele INSCOP Research arată un decalaj major între percepția colectivă și realitatea fiscală europeană: majoritatea românilor crede că impozitele sunt mai mari decât în alte state UE, deși, în fapt, România se află constant printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din Uniune”, a declarat Remus Ștefureac, director al INSCOP Research.

Această inversare perceptivă este fie rezultatul lipsei de informații, fie al dezinformării coordonate, fie dezvăluie mai degrabă o problemă de legitimitate și de raportare simbolică la stat. Conform studiului, 62.4% dintre români consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene. De asemenea, 14.5% cred că impozitele sunt mai mici, iar 10.8% sunt de părere că sunt cam la fel.

Remus Ștefureac subliniază că percepția de „impozitare excesivă” reflectă o internalizare a insecurității economice: „Într-un context în care o parte importantă a populației are venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții, orice taxă fixă este resimțită disproporționat de această parte a populației, ceea ce face ca niveluri de impozitare obiectiv reduse să fie trăite subiectiv ca fiind apăsătoare”. Această percepție este agravată de lipsa de încredere că majorarea impozitelor ar îmbunătăți serviciile locale, transformând chiar și taxe mici într-un simbol al ineficienței statului.

Sondajul a evidențiat și diferențe notabile de opinie între diverse categorii sociale. De exemplu, votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și medie, precum și locuitorii din urbanul mic și din mediul rural sunt mai predispuși să creadă că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în alte state membre. În schimb, votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să considere că impozitele sunt mai mici.

Întrebați în ce măsură cred că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc, 7.1% dintre respondenți au răspuns că în foarte mare măsură, 17.1% în destul de mare măsură, 27.8% în destul de mică măsură, iar 44.5% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%.

Analizând categoriile de vârstă și apartenența politică, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București au o percepție mai optimistă asupra legăturii între impozitare și calitatea serviciilor publice. În contrast, votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat cred cel mai puțin că majorarea impozitelor pe proprietate va conduce la îmbunătățirea serviciilor publice.

Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 12-15 ianuarie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Studiul este reprezentativ pentru populația adultă a României și are o marjă de eroare de ± 3%. Aceste rezultate sugerează o criză de contract social local, în care cetățenii nu văd legătura între taxare și beneficii concrete, ceea ce complică și mai mult discuțiile despre reformele fiscale necesare.

Implicația politică este că orice reformă fiscală rațională, aliniată la UE, riscă să fie percepută ca abuzivă dacă nu este însoțită de creșteri vizibile și credibile ale calității serviciilor publice.

Ca urmare, autoritățile ar trebui să abordeze aceste percepții și să îmbunătățească transparența și eficiența în gestionarea fondurilor publice pentru a restabili încrederea cetățenilor în sistemul fiscal.