Percepții fiscale în România
Aproape două treimi dintre români (62.4%) consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene, arată datele unui sondaj INSCOP realizat la comanda Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Potrivit acestui sondaj, 14.5% cred că impozitele sunt mai mici, în timp ce 10.8% sunt de părere că sunt cam la fel. 12.2% nu știu.
Consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre în proporții mai mari decât media populației, mai ales votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și medie, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural. Pe de altă parte, cei care cred că impozitele sunt mai mici provin în special din rândul votanților PNL și USR, bărbaților, persoanelor între 30 și 44 de ani, celor cu educație superioară, locuitorilor din București și din urbanul mare, angajaților din sectorul privat.
În ceea ce privește impresiile legate de majorarea impozitelor pe proprietate și impactul acestora asupra serviciilor publice, sondajul a relevat că 7.1% dintre respondenți cred că impozitele vor duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primărie în foarte mare măsură, 17.1% în destul de mare măsură, 27.8% în destul de mică măsură, iar 44.5% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a declarat: "Datele INSCOP Research arată un decalaj major între percepția colectivă și realitatea fiscală europeană: majoritatea românilor crede că impozitele sunt mai mari decât în alte state UE, deși, în fapt, România se află constant printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din Uniune. Această inversare perceptivă este fie rezultatul lipsei de informații, fie al dezinformării coordonate, fie dezvăluie mai degrabă o problemă de legitimitate și de raportare simbolică la stat."
El a subliniat că percepția de „impozitare excesivă” reflectă o internalizare a insecurității economice, într-un context în care o parte importantă a populației are venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții. "Orice taxă fixă este resimțită disproporționat de această parte a populației, ceea ce face ca niveluri de impozitare obiectiv reduse să fie trăite subiectiv ca fiind apăsătoare", a adăugat Ștefureac.
În plus, datele sugerează existența unei culturi fiscale defensive, în care proprietatea este percepută ca ultim refugiu de siguranță, iar taxarea ei este interpretată ca o amenințare la adresa autonomiei personale. Corelat cu lipsa de încredere că majorarea impozitelor ar îmbunătăți serviciile locale, rezultă o criză de contract social local: cetățenii nu văd legătura între taxare și beneficii concrete, ceea ce transformă chiar și taxe mici într-un simbol al ineficienței statului.
Implicația politică este că orice reformă fiscală rațională, aliniată la UE, riscă să fie percepută ca abuzivă dacă nu este însoțită de creșteri vizibile și credibile ale calității serviciilor publice. Datele sondajului au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, conform INSCOP.