Educație versus interzicere
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a discutat recent despre impactul rețelelor sociale asupra copiilor, subliniind importanța educației în locul interzicerii. Într-un interviu acordat Digi24 pe 4 februarie 2026, Hunor a afirmat că dependența de aceste platforme se dezvoltă rapid și că este esențial ca părinții să aibă discuții deschise cu copiii lor. "Nu poți să interzici asta", a declarat el, referindu-se la propunerea lui Raed Arafat de a limita accesul minorilor la rețele sociale. Potrivit lui Hunor, copiii ar trebui să aibă acces la tehnologie, dar cu o educație corespunzătoare care să le permită să facă distincția între conținuturi benefice și cele dăunătoare.
Hunor a explicat că a discutat cu familia sa despre utilizarea rețelelor sociale, stabilind o limită de vârstă pentru copiii săi. "Am spus până la 14 ani, și ar fi bine pe la 15 ani, să vedem dacă reușim", a adăugat el. Acesta crede că, deși copiii au acces la tehnologie, este vital ca părinții să participe activ în educarea lor digitală. "Trebuie discutat, trebuie educat, școala și familia sunt absolut necesare", a completat liderul UDMR.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a susținut o poziție similară, afirmând la o conferință de presă că interzicerea accesului copiilor la rețele sociale este o măsură greu de implementat. "Putem lua însă măsuri de prevenție, de educare", a declarat premierul, adăugând că copiii de astăzi au abilități care le permit să ocolească eventualele restricții. Bolojan a subliniat că este mai eficient să se investească în educația digitală a copiilor decât să se impună interdicții.
Declarațiile lui Bolojan au venit ca reacție la propunerea lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, care a cerut o reglementare mai strictă privind accesul minorilor la platformele sociale. Arafat a afirmat că este momentul ca România să facă un pas curajos și responsabil în această direcție, menționând că "copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale". Aceasta a generat un val de reacții, subliniind diviziunea dintre necesitatea protecției copiilor și libertatea de acces la informație.
Experții în educație și psihologie, cum ar fi Prof. Dr. Andreea Popescu de la Universitatea București, susțin ideea că o reglementare universală ar putea fi benefică, dar este insuficientă fără educație adecvată. "Este important să învățăm copiii să utilizeze tehnologia în mod responsabil, nu să le limităm accesul", a declarat Popescu. Aceasta a fost susținută și de alte organizații de specialitate care consideră că abordările integrate sunt esențiale pentru a aborda problema dependenței de rețelele sociale.
În concluzie, discuțiile despre accesul copiilor la rețele sociale continuă să fie un subiect de dezbatere în România. Deși liderii politici și experții sunt de acord că educația joacă un rol crucial, există divergențe semnificative în ceea ce privește metoda de abordare. Este clar că orice măsură propusă va necesita o colaborare strânsă între părinți, educatori și autorități pentru a crea un mediu sigur și sănătos pentru dezvoltarea copiilor.
În perioada următoare, se așteaptă ca autoritățile să dezvolte strategii mai clare pentru a aborda aceste provocări moderne, având în vedere opiniile exprimate de liderii politici și experți.