Propunere legislativă la Budapesta
Controversa votului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Partidul ungar de opoziţie Coaliţia Democrată (DK) a anunţat marţi, 3 februarie 2026, că a iniţiat convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a elimina dreptul de vot al alegătorilor cu dublă cetăţenie care locuiesc în afara graniţelor Ungariei. Potrivit agenţiei ungară MTI, citată de Agerpres, această măsură vizează în special cetăţenii maghiari care trăiesc în România. Vicepreşedintele DK, Sandor Ronai, a declarat într-o conferinţă de presă online că, conform datelor centralizate de Oficiul Electoral Naţional (NVI), aproximativ 500.000 de persoane din afara Ungariei s-au înregistrat deja pentru a vota la alegerile parlamentare programate pe 12 aprilie 2026. Ronai a susţinut că cercetările realizate de Coaliţia Democrată indică faptul că „majoritatea covârşitoare” a acestor alegători au votat în trecut pentru Fidesz, partidul aflat la guvernare, condus de prim-ministrul Viktor Orban. „Conform calculelor noastre, acea jumătate de milion de alegători ar aduce Fidesz patru locuri în parlament”, a afirmat Ronai.
Parlamentul unicameral al Ungariei, Adunarea Naţională a Ungariei, are 199 de locuri. În prezent, majoritatea este deţinută de partidele aflate la guvernare, Fidesz şi KDNP, care controlează împreună 135 de mandate, dintre care 116 aparţin Fidesz şi 19 KDNP. Propunerea de a elimina dreptul de vot pentru cetăţenii maghiari cu dublă cetăţenie a generat un val de reacţii atât în Ungaria, cât şi în România, unde comunitatea maghiară se teme de impactul acestei măsuri asupra reprezentării lor politice.
Conform unui raport din 2022 al Institutului Naţional de Statistică (INS), numărul etnicilor maghiari din România se ridică la aproximativ 1,2 milioane, iar dintre aceştia, un număr semnificativ de persoane deţin dublă cetăţenie, ceea ce le permite să participe la alegerile din Ungaria. Această propunere ar putea afecta nu doar drepturile politice ale maghiarilor din România, ci şi relaţiile bilaterale între cele două ţări. În acest context, experţii din domeniul politicii externe şi al drepturilor omului subliniază importanţa menţinerii unei legături strânse între Ungaria şi comunităţile maghiare din afara graniţelor.
Criticii acestei propuneri, inclusiv reprezentanţi ai partidelor politice din România, consideră că măsura este discriminatorie şi contravine principiilor de bază ale democraţiei. De asemenea, aceştia susţin că o astfel de decizie ar putea duce la o polarizare şi mai mare între comunităţile maghiare şi autorităţile ungare. De exemplu, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, a declarat că „privarea de drepturi a cetăţenilor care se află în afara graniţelor nu este o soluţie viabilă”.
În plus, există temeri că această mişcare ar putea crea un precedent periculos pentru alte comunităţi etnice care trăiesc în afara Ungariei. Analizând situaţia din alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Slovacia şi Ucraina, unde există comunităţi maghiare semnificative, se poate observa că tendinţele de excludere politică pot duce la tensiuni interetnice. Uniunea Europeană a subliniat în repetate rânduri importanţa respectării drepturilor minorităţilor, iar o astfel de propunere ar putea contraveni acestor principii.
Pe de altă parte, susţinătorii iniţiativei din cadrul Coaliţiei Democrate afirmă că este necesar să se limiteze influenţa alegătorilor din afaceri externe asupra politicii interne a Ungariei. Aceştia consideră că, prin eliminarea dreptului de vot pentru cei cu dublă cetăţenie, se va întări suveranitatea naţională. Această poziţie găseşte ecou în rândul unor segmente ale populaţiei maghiare din Ungaria, care consideră că cetăţenii maghiari care trăiesc în străinătate nu au o legătură suficient de strânsă cu realităţile din ţară.
În concluzie, propunerea de a elimina dreptul de vot pentru maghiarii cu dublă cetăţenie din România este un subiect complex, cu implicaţii semnificative pentru comunitatea maghiară din afara Ungariei. Deşi iniţiativa a fost lansată de un partid de opoziţie, impactul său asupra relaţiilor bilaterale şi asupra drepturilor politice ale cetăţenilor maghiari este profund.
Este esenţial ca autorităţile ungare să ia în considerare toate perspectivele înainte de a lua o decizie finală, având în vedere contextul european şi angajamentele internaţionale privind drepturile omului.