Înalta Curte decide din nou
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis pe 2 februarie 2026 să îl excludă din magistratură pe procurorul Mircea Negulescu, marcând a doua oară în ultimii șapte ani când acesta este sancționat cu o astfel de măsură. ÎCCJ a mai decis în aceeași ședință să îi reducă indemnizația cu 20% pe o perioadă de șase luni, procurorului Alfred Savu, care a fost de asemenea implicat în abateri disciplinare. "Sancțiunile au fost dispuse prin raportare la cota de participare și circumstanțele săvârșirii celor două abateri", a explicat instanța în comunicatul de presă emis după ședință.
Potrivit Hotărârii ÎCCJ, atât Negulescu, cât și Savu au încălcat normele deontologice prin „nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter” și „exercitarea funcției cu gravă neglijență”. Inspecția Judiciară a stabilit că, în anul 2016, cei doi procurori au purtat discuții neautorizate cu persoane implicate în dosare penale, inclusiv fostul deputat Vlad Cosma. Conform comunicatului, această conduită a dus la divulgarea unor elemente esențiale ale anchetei.
ÎCCJ a subliniat importanța respectării legii și sancționarea abaterilor de la normele etice ale profesiei de magistrat. "Reaua credință este incompatibilă cu garanțiile de exercitare a funcției judiciare", se arată în document. De asemenea, instanța a făcut referire la necesitatea ca magistrații să acționeze cu loialitate față de lege, un principiu fundamental al justiției.
Mircea Negulescu a mai fost exclus din magistratură în anul 2019, având un parcurs profesional marcat de controverse și acuzații de conduită necorespunzătoare. Această nouă decizie a ÎCCJ ridică întrebări cu privire la responsabilitatea și etica în rândul procurorilor din România. În 2019, Negulescu a fost acuzat de abuz în serviciu, pentru care a fost sancționat cu excluderea din magistratură, dar a contestat deciziile anterioare.
Specialiștii în drept penal, precum profesorul universitar dr. Gheorghe Cărpenaru de la Universitatea din București, consideră că aceste sancțiuni sunt esențiale pentru menținerea încrederii publicului în sistemul judiciar. "Atunci când magistrații nu respectă legea, integritatea întregului sistem este pusă în pericol", a declarat Cărpenaru.
Pe de altă parte, avocații lui Negulescu au contestat decizia ÎCCJ, subliniind că măsurile luate sunt disproporționate și nu reflectă întreaga situație a clientului lor. Aceștia au afirmat că Negulescu a avut o contribuție semnificativă în cazurile pe care le-a gestionat, iar excluderea sa ar putea crea un precedent periculos pentru alți magistrați.
Decizia ÎCCJ de excludere a lui Mircea Negulescu apare într-un context mai larg de reformă a justiției în România, unde problemele de corupție și lipsa de transparență au fost frecvent criticate de instituții internaționale. În acest sens, privitor la justiția română, Comisia Europeană a lansat în mod constant apeluri pentru îmbunătățirea standardelor etice și profesionale ale magistraților.
În concluzie, excluderea lui Mircea Negulescu din magistratură subliniază necesitatea de a menține standarde ridicate de etică și responsabilitate în rândul judecătorilor și procurorilor. Cu toate că apelurile și contestațiile sunt parte din procesul juridic, este esențial ca sistemul de justiție să funcționeze corect și să asigure că cei care încalcă legea sunt trași la răspundere.
În viitor, se așteaptă ca acest caz să genereze discuții ample în rândul experților în drept și al publicului, referitor la integritatea sistemului judiciar din România.