Decizie ÎCCJ privind procurorii
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis luni, 2 februarie 2026, excluderea din magistratură a procurorilor Mircea Negulescu și Alfred Virgiliu Savu, deși în cazul primului fusese pronunțată aceeași sancțiune disciplinară încă din 2019. Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, „Completul de 5 judecători în materie civilă a judecat, în dosarul nr. 1298/1/2025, recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva hotărârii Secției de procurori a CSM” și a dispus „excluderea din magistratură a procurorului Mircea Negulescu și sancționarea cu reducerea indemnizației cu 20% pe o perioadă de 6 luni a procurorului Alfred Savu”. În cazul procurorului Onea Lucian, ÎCCJ arată că „Inspecția Judiciară nu a formulat recurs”.
Sesizarea disciplinară a vizat fapte imputate procurorilor Mircea Negulescu și Alfred Savu, constând în abateri prevăzute de art. 99 lit. j) și t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter” și „exercitarea funcției cu gravă neglijență”. Conform comunicatului, la data de 13 aprilie 2016, cei doi procurori „au purtat discuții în afara cadrului legal” cu mai multe persoane, inclusiv cu una care dobândise în aceeași zi statutul de martor amenințat. Discuțiile au vizat „împrejurările pe care le cunoșteau fiecare dintre aceștia în legătură cu obiectul urmăririi penale desfășurate în dosarul nr. 113/P/2016 și la oportunitatea acordării statutului de martor amenințat unora dintre aceștia”.
ÎCCJ arată că, prin aceste discuții, „s-au creat premisele divulgării măsurilor de protecție dispuse cu privire la martori amenințați”, iar „persoane neîndreptățite” au ajuns să cunoască conținutul probatoriului, „prin nesocotirea dispozițiilor din Codul de procedură penală”. „Circumstanțele arătate de Inspecția Judiciară au arătat că, în fapt, prin această divulgare către martorii din cauză a unor elemente ale anchetei, aceștia au redat ulterior în mărturii aspectele de care aflaseră prin conduita culpabilă a procurorului”, a mai anunțat Instanța supremă.
ÎCCJ subliniază că soluția pronunțată a avut în vedere, în esență, faptul că „în exercitarea atribuțiilor de serviciu magistrații au obligația de a acționa în conformitate și cu loialitate față de lege”, iar „reaua credință fiind incompatibilă cu garanțiile de exercitare a funcției judiciare”. În 2019, Instanța Supremă a decis excluderea din magistratură a procurorului Mircea Negulescu, după admiterea recursului formulat de Inspecția Judiciară. „Admite recursul declarat de Negulescu Mircea împotriva aceleaşi hotărâri. Casează, în parte, hotărârea atacată, în sensul că respinge acţiunile disciplinare conexe formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului Negulescu Mircea, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) şi lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate privind respingerea excepţiilor; admiterea, în parte, a acţiunilor disciplinare conexe şi aplicarea sancţiunii disciplinare constând în „excluderea din magistratură”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) (2 abateri disciplinare) şi lit. l) din Legea nr. 303/2004; respingerea acţiunilor disciplinare conexe pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) şi l) din aceeaşi lege. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2019”, se arăta în minuta deciziei.
Lucian Onea și Mircea Negulescu au fost acuzați de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție că ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat procurori și polițiști de la DNA Ploiești, cu scopul de a fabrica dosare penale unor „nevinovați”, precum fostul deputat PSD Vlăduț Cosma, și de a obține denunțuri împotriva lui Liviu Dragnea, Sebastian Ghiță și Victor Ponta.