Decizia ÎCCJ confirmată
Fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în data de 02 februarie 2026, într-un dosar ce viza acuzaţii de abuz în serviciu şi fals intelectual. Conform instanţei, acuzațiile se referă la angajarea unei consiliere care nu s-a prezentat la locul de muncă, iar decizia a fost pronunțată de un complet de cinci judecători. Instanţa a stabilit că „lipsa prezenţei fizice nu este echivalentă cu lipsa activităţii prestate”, adăugând că „natura atribuţiilor specifice acestei funcţii nu presupune o prezenţă fizică obligatorie la sediul instituţiei.” Această hotărâre a fost comunicată printr-un comunicat oficial al ÎCCJ, care a subliniat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, dat fiind că activitatea consilierului personal s-a desfăşurat de la distanţă.
Într-un comunicat emis luni, instanţa a explicat că funcţia de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere şi colaborare, având un conţinut predominant intelectual. Judecătorii au precizat că eventualele neregularităţi administrative legate de formalizarea raportului de muncă nu pot fi considerate infracţiuni penale. „Dreptul penal are caracter de ultima ratio”, a subliniat instanţa, ceea ce înseamnă că nu poate fi utilizat pentru a sancţiona deficiențele de organizare instituțională.
Florian Bodog a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în august 2021, fiind acuzat că a angajat-o pe consiliera Olivia Marcu, care nu s-a prezentat la serviciu timp de un an. Potrivit procurorilor, Bodog ar fi semnat foile de prezență în locul acesteia și ar fi falsificat semnătura acesteia pe două contracte de muncă, ceea ce a dus la obținerea unor drepturi salariale necuvenite în valoare de 75.656 lei.
În rechizitoriul întocmit de DNA, se menționează că, în calitate de ministru al Sănătăţii, Bodog ar fi acționat pentru ca consiliera să încaseze salariul fără a presta activitate. De asemenea, se precizează că, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, Bodog ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă. Ministerul Sănătăţii a anunțat că se va constitui parte civilă în procesul penal, solicitând suma menționată mai sus.
Deciziile recente ale ÎCCJ au atras atenția asupra justiției din România, instanța condusă de Lia Savonea fiind implicată în mai multe cazuri controversate. De exemplu, în 2025, oameni de afaceri și foști oficiali au scăpat de condamnări în cazuri de corupție. Aceasta ridică întrebări cu privire la standardele de justiție și aplicarea legii în astfel de situații.
Florian Bodog a fost ministru al Sănătății din partea PSD între ianuarie 2017 și ianuarie 2018. Achitarea sa definitivă în acest caz de abuz în serviciu și fals intelectual deschide discuții despre responsabilitatea funcționarilor publici și despre modul în care sunt gestionate angajările în instituțiile de stat.
În concluzie, acest caz subliniază necesitatea de clarificare a legislației referitoare la angajările în sectorul public și impactul pe care acestea îl pot avea asupra bugetului național.