Decizia ICCJ din 2 februarie 2026
Florian Bodog, fost ministru al Sănătății din partea PSD, a fost achitat în dosarul în care fusese trimis în judecată pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a transmis un comunicat de presă pe marginea acestui subiect luni, 2 februarie 2026. "Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției", a declarat ICCJ.
Florian Bodog a fost achitat, alături de consilierul personal, Olivia Marcu (fostă Baciu). Potrivit instanței, funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. "Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate", a adăugat ICCJ.
De asemenea, instanța a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional. Această decizie a fost pronunțată de un complet de cinci judecători și este definitivă.
În dosarul inițial, DNA susținea că Bodog și consiliera sa, Olivia Andreea Marcu, ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu. Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, Bodog ar fi atestat în mod nereal prezența consilierei la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență, obținând astfel un prejudiciu de 75.656 lei la bugetul ministerului.
Cu toate acestea, ICCJ a argumentat că acuzațiile de fals intelectual sunt indisolubil legate de fapta principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom. Aceasta reafirmă principiul conform căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative, subliniind necesitatea de a respecta limitele legale în ceea ce privește incriminarea.
Decizia ICCJ vine într-un context în care, în decembrie 2024, Bodog fusese condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare de către o instanță inferioară. Această răsturnare de situație ridică întrebări cu privire la aplicarea legii în cazurile de abuz în serviciu și fals intelectual, iar specialiștii în drept subliniază importanța clarificării diferențelor dintre responsabilitatea penală și aspectele administrative.
În concluzie, achitarea lui Florian Bodog aduce în prim-plan discuții importante despre responsabilitatea funcționarilor publici și modul în care legea trebuie să se aplice în astfel de cazuri. Aceasta poate influența viitoarele decizii judiciare în cazuri similare, subliniind necesitatea de a distinge clar între abuzurile administrative și cele penale.
Următorii pași ar putea include o revizuire mai atentă a legislației privind răspunderea penală a funcționarilor publici și a mecanismelor de control instituțional.