Papa Leon s-a mutat într-o mansardă modestă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Papa Leon al XIV-lea a ales să locuiască într-o mansardă modestă în Palatul Apostolic, fără toaletă proprie, dar cu o sală de fitness. Această alegere reflectă o abordare mai personală și mai pragmatică, în contrast cu tradiția predecesorilor săi. Decizia sa poate influența percepția publicului asupra Bisericii Catolice și direcția acesteia în viitor.

EN

Brief

Pope Leon XIV has chosen to live in a modest attic at the Apostolic Palace, featuring a gym but no private bathroom. This decision reflects a personal and pragmatic approach, contrasting with previous traditions and potentially influencing public perception of the Catholic Church.

Papa Leon s-a mutat într-o mansardă modestă
Sursa foto: adevarul.ro

Alegeri neobișnuite la Vatican

Papa Leon al XIV-lea a decis să nu locuiască nici în Casa Santa Marta din Cetatea Vaticanului, nici în apartamentele papale tradiționale ale Palatului Apostolic, preferând o mansardă izolată a acestei clădiri emblematice. Această alegere reflectă o abordare mai personală și mai modestă a suveranului pontif, care a fost ales în urma decesului papei Francisc pe 21 aprilie 2025. Potrivit surselor citate de cotidianul italian La Repubblica, mansarda se află la etajul situat între al treilea balcon al Palatului Apostolic – de unde papa apare duminica pentru rugăciunea Angelus – și acoperiș.

Locuința aleasă de papa Leon a fost recent renovată, după ce Palatul Apostolic a rămas nelocuit timp de 12 ani, perioadă în care a fost afectat de infiltrații și umezeală. Renovările au inclus refacerea instalațiilor electrice și sanitare, iar lucrările s-au încheiat recent, asigurându-se astfel confortul necesar pentru noul papă. "Această mansardă este un simbol al modestiei și al discreției pe care Papa Leon le prețuiește", a declarat un oficial de la Vatican.

Mansarda este mobilată simplu, cu alb drept culoare predominantă, și include o bucătărie special amenajată pentru pontif. De asemenea, a fost construită o sală de fitness, la cererea papei, cunoscut pentru pasiunea sa pentru sport și stilul de viață activ. Dormitorul său nu va avea vedere către Piața Sfântul Petru, pentru a-i asigura mai multă intimitate, o alegere care subliniază dorința sa de a trăi într-un cadru mai personal și mai puțin expus.

Colaboratorii apropiați ai papei, inclusiv cei doi secretari privați, Edgard Iván Rimaycuna și Marco Billeri, vor fi cazați și ei la acest etaj, care include și o capelă, de dimensiuni mai mici decât cea din apartamentele papale tradiționale. Această aranjare sugerează un mediu mai restrâns și mai intim pentru activitățile zilnice ale papei, spre deosebire de spațiile ample ale „Tercera Logia”.

Decizia papei Leon de a locui în această mansardă modestă este văzută ca o continuare a viziunii sale pragmatice, în contrast evident cu tradiția papilor care au locuit în Palatul Apostolic până în 2013. Deși mulți se așteptau ca noul papă să adopte stilul opulent al predecesorului său, alegerea sa este considerată de unii experți o reafirmare a idealurilor de simplitate și umilință pe care le promovează Biserica Catolică.

Criticii, pe de altă parte, subliniază că această alegere ar putea fi o reacție la provocările recente cu care se confruntă Biserica, inclusiv scandalurile financiare și pierderea încrederii în rândul credincioșilor. "Papa Leon trebuie să se concentreze pe reconstrucția încrederii și pe îmbunătățirea imaginii Bisericii", a comentat sociologul Cristian Vasile, expert în religie, de la Universitatea din București.

Comparativ cu deciziile anterioare ale papei Francisc, care a preferat Casa Santa Marta și a fost adesea perceput ca un lider accesibil și deschis, Papa Leon al XIV-lea își asumă o direcție diferită. Aceasta ar putea influența percepția publicului asupra Bisericii și ar putea deschide noi discuții despre modul în care liderii religioși aleg să trăiască și să interacționeze cu comunitățile lor.

În concluzie, alegerea lui Papa Leon de a locui într-o mansardă modestă la Vatican sugerează o abordare a conducerii bisericești care pune accent pe discreție și simplitate. Este un pas care ar putea avea implicații profunde asupra modului în care Biserica Catolică este percepută în viitor și cum se va adapta la provocările contemporane.

Rămâne de văzut cum va influența această alegere direcția Bisericii și relațiile sale cu credincioșii din întreaga lume.