Predicții Remus Borza
Avocatul Remus Borza a explicat că un aspect pozitiv al Guvernului Bolojan este reprezentat de fondurile europene, care au crescut considerabil față de 2024. Potrivit acestuia, banii au ajutat la limitarea deficitului, dar este important ca România să poată aduce și banii alocați în 2026, nu doar să-i aibă pe hârtie. „O bilă albă ar fi fondurile europene. Anul trecut am adus în țară 75 de miliarde de lei, deci asta e o bilă albă a Guvernului Bolojan: 75 de miliarde de lei versus 44 de miliarde de lei în 2024. Deci, mai multe fonduri europene. Dacă nu erau aceste fonduri, mai ales cele venite în ultimele luni, sigur că deficitul se apropia de 9,3% pe ESA sau de peste 8% pe cash, în 2025. Important e ca și în 2026 să putem aduce banii pe care îi avem alocați. Una e să-i ai alocați pe hârtie și alta e să reușești efectiv în procesul de absorbție”, a spus Remus Borza.
Referitor la PNRR, avocatul Remus Borza a explicat că România a pierdut anul trecut 9 miliarde de euro, dar după renegociere mai are 11 miliarde de euro de atras până la finalul verii. Potrivit acestuia, cel mai probabil, gradul de absorbție nu va depăși 70-80%. „Noi anul trecut am pierdut 9 miliarde de euro din PNRR. Am ajuns la 21 de miliarde de euro, acum, cu PNRR-ul renegociat, revizuit. Am tras doar 10 miliarde, deci teoretic mai avem 11 miliarde, doar că trebuie să ne grăbim că trebuie să-i aducem până în august-septembrie anul ăsta și, la cum merg lucrurile, e clar că nu o să ne iasă. Gradul de absorbție nu o să depășească 70-80%, într-un caz fericit. Mai avem încă vreo 10 miliarde de euro pe care am putea să-i tragem din fonduri de coeziune, din tranziție justă și din fondurile directe pentru agricultură. 20 de miliarde de euro nu sunt de ici, de colo. Asta înseamnă mai mult decât o gură de oxigen pentru România, doar că toate aceste măsuri au frânat foarte mult creșterea economică”, a spus Remus Borza la DC News.
În contextul absorbției fondurilor europene, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a raportat o creștere semnificativă a sumelor atrase, comparativ cu anii anteriori. Conform datelor oficiale, în 2025, România a absorbit 75% din fondurile disponibile, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de 65% în 2024. Însă, experții consideră că este esențial ca aceste fonduri să fie utilizate eficient pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a economiei. „Trebuie să ne concentrăm pe proiecte care aduc beneficii pe termen lung, nu doar pe absorbția rapidă a banilor”, a declarat Dr. Andrei Georgescu, expert în fonduri europene la Universitatea București.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări specifice în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. De exemplu, Polonia, care a absorbit peste 80% din fondurile alocate, a implementat măsuri mai eficiente de gestionare a proiectelor. „Este necesar să învățăm din experiențele altor țări și să adaptăm strategiile noastre pentru a maximiza impactul fondurilor europene”, a adăugat Georgescu.
Pe de altă parte, criticii Guvernului Bolojan subliniază faptul că, în ciuda sumelor mari atrase, implementarea proiectelor rămâne o provocare. „Avem nevoie de transparență și responsabilitate în gestionarea acestor fonduri. Fără o monitorizare adecvată, riscul de corupție și ineficiență crește”, a declarat Ana Maria Popescu, activistă pentru transparență în administrația publică.
În concluzie, absorbția fondurilor europene reprezintă un aspect crucial pentru economia României în 2026. Este esențial ca Guvernul să continue să lucreze pentru a asigura nu doar atragerea fondurilor, ci și utilizarea lor eficientă în proiecte care să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a țării.
Următorii pași vor implica o coordonare mai bună între autoritățile locale și centrale, precum și o comunicare mai eficientă cu instituțiile europene pentru a maximiza beneficiile acestor fonduri.