Controverse privind independența justiției
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a semnat vineri, 30 ianuarie 2026, reforma judiciară controversată, despre care Comisia Europeană afirmă că subminează independența justiției și îndepărtează țara de aderarea la Uniunea Europeană. "Această reformă riscă să afecteze fundamentul democrației și statului de drept în Serbia", a declarat un oficial al Comisiei Europene. Modificările legislative au fost aprobate de majoritatea parlamentară a partidului naționalist al președintelui Vucic, SNS, și au stârnit reacții vehemente din partea asociațiilor profesionale de judecători și procurori, ONG-urilor de apărare a democrației și opoziției, care susțin că acestea subminează ultimele focare de independență ale justiției din Serbia.
Comisia Europeană a cerut miercuri, 28 ianuarie 2026, Belgradului să își revizuiască decizia „în cel mai scurt timp posibil” și să armonizeze legislația cu standardele europene. Executivul european a estimat că reforma „subminează independența justiției, precum și autonomia și funcționarea parchetului” și a subliniat că a fost adoptată într-un mod „foarte pripit și puțin transparent”. Această poziție a fost susținută și de Colegiul Suprem al Procuraturii (VST), care a avertizat că atât conținutul modificărilor, cât și procedura lor de adoptare, fără consultare prealabilă cu instituțiile competente sau verificarea conformității lor cu standardele UE, reprezintă "un precedent negativ și un recul major".
Reforma include modificări semnificative, printre care se numără și controlul direct al Parchetului pentru Delicvență Organizată (TOK) de către procurorul superior Nenad Stefanovic, considerat un apropiat al președintelui Vucic. Aceasta a stârnit temeri privind pierderea autonomiei acestui organ, care până acum se bucura de o anumită independență. De asemenea, reducerea la jumătate a numărului de judecători ai TOK va afecta capacitatea acestuia de a investiga cazuri de corupție, inclusiv o investigație deschisă anul trecut legată de tragedia de la gara din Novi Sad, unde 16 persoane și-au pierdut viața pe 1 noiembrie 2024.
Această tragedie a generat un val masiv de proteste antiguvernamentale, iar acum, prin această reformă, se ridică întrebări serioase cu privire la integritatea și eficiența sistemului judiciar din Serbia. Președintele Vucic, care a numit în mod repetat TOK „o bandă de infractori”, a avut la dispoziție șapte zile pentru a semna sau respinge aceste amendamente controversate. Criticii reformei susțin că aceasta va permite politizării justiției și va diminua încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
În concluzie, reforma judiciară promovată de președintele Vucic este percepută ca un pas înapoi pentru democrația din Serbia și o amenințare la adresa independenței justiției. În condițiile în care Comisia Europeană își exprimă îngrijorările, este imperativ ca autoritățile sârbe să reanalizeze aceste modificări legislative și să se asigure că ele respectă standardele europene.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru viitorul justiției în Serbia și pentru relațiile acesteia cu Uniunea Europeană.