Curtea de Apel București amână decizia în cazul CCR

Curtea de Apel București (CAB) a amânat vineri, 30 ianuarie 2026, pronunțarea unei decizii în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, stabilind un nou termen pentru 11 februarie 2026. Această amânare coincide cu data la care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să decidă asupra pensiilor speciale pentru magistrați. Potrivit surselor oficiale, aceasta reprezintă a treia amânare a CAB în acest caz, ceea ce a suscitat speculații cu privire la influența politică asupra procesului judiciar. Judecătoarea Olimpiea Crețeanu a explicat că decizia va fi publicată pe portalul instanțelor, subliniind importanța acesteia în contextul reformelor legislative în domeniul pensiilor magistraților.

Controversata situație a fost generată de o plângere depusă de avocata AUR, Silvia Uscov, care contestă numirile lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR, invocând lipsa vechimii necesare de 18 ani. Această acțiune a fost interpretată ca o încercare de a bloca activitatea CCR, tocmai în momentul în care instanța trebuie să se pronunțe asupra celui de-al doilea proiect de lege privind pensiile speciale, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan. În acest context, Uscov a cerut nu doar suspendarea decretului de numire, ci și anularea acestuia, ceea ce ar putea duce la un impas în activitatea CCR.

În urma mai multor amânări, CAB a decis să revină asupra cazului pe 11 februarie 2026, o zi care coincide cu ședința CCR dedicată reformei pensiilor. Aceasta este o mișcare strategică, având în vedere că deciziile CCR pot avea un impact semnificativ asupra legislației magistraților. Este important de menționat că până acum, CCR a amânat de patru ori pronunțarea asupra acestui proiect legislativ, ceea ce a atras critici privind transparența și eficiența procesului decizional.

Potrivit informațiilor disponibile, proiectul de lege adoptat de Guvern pe 2 decembrie 2025 prevede pensionarea magistraților la 65 de ani, în loc de 48, și o pensie calculată pe baza unui procent din salariul net, nu brut. Această modificare a fost văzută ca o tentativă de a îmbunătăți sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, dar a generat și controverse. În ciuda acestor modificări, Curtea Supremă a contestat din nou acest proiect, aducând în discuție legalitatea sa.

Profesorul Tudorel Toader, fost judecător constituțional, a declarat pentru News.ro că nu consideră că cererile de suspendare vor fi admise, argumentând că acestea sunt inadmisibile din punct de vedere legal. Toader a subliniat că hotărârile Parlamentului nu pot fi contestate la CCR în cazul numirilor individuale. Acesta a adus în discuție Legea 177/2010, care reglementează controlul constituționalității actelor parlamentare.

Reacțiile din partea universităților și experților au fost de asemenea notabile. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a exprimat dezacordul față de contestarea numirii lui Dacian Dragoș, subliniind importanța menținerii autorității CCR. Președintele Nicușor Dan a declarat că nu va permite ca CCR să rămână fără judecători, asigurându-se că instituția va funcționa corespunzător, chiar dacă se impun modificări rapide.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a comentat situația, afirmând că judecătorii CAB ar fi putut alege o altă dată pentru a evita suprapunerea. Zegrean a subliniat că, deși este posibil ca instanța să nu ajungă la o soluție favorabilă în acest caz, nu se așteaptă ca situația să devină mai gravă decât este deja.

Impactul acestor decizii va fi resimțit nu doar în justiție, ci și în planul financiar, având în vedere că reformele depind de sumele alocate din fondurile europene, estimându-se că România ar putea pierde 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă cerințele impuse de Uniunea Europeană. Astfel, viitorul pensiilor speciale este strâns legat de deciziile instanțelor și de reacțiile autorităților naționale și europene.

În concluzie, amânarea de astăzi subliniază complexitatea situației legate de pensiile magistraților și influența pe care o pot avea instanțele asupra reformelor legislative. Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura o soluție rapidă și eficientă, având în vedere impactul semnificativ asupra justiției și asupra fondurilor europene.

Următoarele zile vor fi cruciale pentru stabilirea unui precedent în acest domeniu și pentru clarificarea statutului judecătorilor la CCR.