Contestație în instanță
Curtea de Apel București urmează să se pronunțe vineri, 30 ianuarie 2026, asupra suspendării judecătorilor CCR Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș, după ce o avocată AUR a contestat numirile acestora pe motiv că nu ar îndeplini vechimea minimă prevăzută de lege. Judecătoarea Olimpiea Crețeanu este magistratul care soluționează cauza. Aceasta a respins, săptămâna trecută, o altă cerere depusă de avocata AUR, prin care se solicita suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa la Palatul Victoria un comitet de analiză a legilor Justiției, potrivit Agerpres.
Silvia Uscov a solicitat instanței suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș ca judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc. Avocata susține că cei doi judecători nu îndeplinesc una dintre condițiile constituționale pentru a fi numiți la CCR – vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
În cazul lui Mihai Busuioc, situația pare clară: o decizie a CCR din 1 iulie 2025 a confirmat constituționalitatea numirii sale, iar deciziile Curții nu pot fi desființate de instanțele de judecată. Situația lui Dacian Cosmin Dragoș este însă mai complicată. Avocata Uscov susține că vechimea necesară pentru a fi judecător CCR trebuie realizată exclusiv în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la Facultatea de Drept timp de aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), iar ulterior și-a desfășurat cariera la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai”. Deși aici a predat discipline de drept, acestea nu constituie, în opinia avocatei, învățământ juridic superior în sens constituțional și legal.
Reprezentantul Administrației Prezidențiale a solicitat instanței respingerea contestației, invocând tardivitatea acesteia. Decretul prezidențial privind numirea lui Cosmin Dragoș a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 iulie 2025, iar plângerea prealabilă a fost depusă abia pe 30 decembrie 2025. Totodată, termenul de 30 de zile pentru suspendarea executării decretului a fost depășit, avocata postând un mesaj pe rețelele sociale pe 16 iulie 2025, făcând referire la numire. Pe de altă parte, consilierul juridic al președinției a arătat că la dosar există dovezi conform cărora Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii, și a activat ca expert și cercetător științific, fiind implicat și în litigii internaționale.
Dacian Cosmin Dragoș face parte din tabăra CCR care susține proiectul Guvernului privind reforma pensiilor speciale, însă majoritatea acesteia este fragilă, 5 la 4. Curtea de Apel București a amânat vineri pronunțarea unei decizii pe cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov de suspendare din funcție a judecătorilor Curții Constituționale Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Noul termen este stabilit pentru ziua în care CCR va avea din nou pe masă proiectul Bolojan de modificare a pensiilor magistraților. Noul termen a fost stabilit de Curtea de Apel București pentru data de 11 februarie. Este pentru a doua oară când instanța condusă de Liana Arsenie amână o decizie în acest caz pentru ziua în care CCR trebuie să decidă dacă este constituțional proiectul care le reduce magistraților pensiile și vârsta de pensionare.
În 16 ianuarie, aceeaşi zi în care CCR a amânat din nou decizia în cazul pensiilor de serviciu ale magistraţilor, Curtea de Apel București a amânat pronunţarea privind situația celor doi judecători CCR pentru 30 ianuarie. Decizia pe care o va pronunța Curtea de Apel București în cazul judecătorilor CCR Mihai Busuioc și Dacian Dragoș nu va fi definitivă, însă poate avea caracter executoriu, ceea ce ar putea duce la suspendarea lor în caz de admitere. Acest dosar este judecat de judecătoarea Curții de Apel București Olimpiea Crețeanu. Ea este cea care va decie dacă va suspenda actele prin care președintele Nicușor Dan, respectiv Senatul României i-au numit pe Dacian Dragoș și Mihai Busuioc judecători la Curtea Constituțională.
Cererea a fost depusă de avocata AUR, Silvia Uscov. Sesizările Silviei Uscov, înregistrate pe 30 și 31 decembrie 2025 la Curtea de Apel București, au primit termen rapid, față de alte dosare similare. În esență, Silvia Uscov a susţinut în sala de judecată că Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiți în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Decizia pe care o va pronunța CAB nu va fi definitivă, însă judecătorul poate dispune ca aceasta să fie executorie, au explicat anterior mai mulți avocați consultați de HotNews. Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţioonală, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.
Pe 15 ianuarie, avocata Uscov a prezentat o serie de documente care arată că judecătorul Dacian Dragoș, în paralel cu funcția de la CCR, figurează ca fiind administrator la o societate pe acțiuni din Cluj Napoca. Dacian Dragoș a explicat la acel moment pentru HotNews că și-a dat demisia din respectiva funcție, înainte de a fi numit la CCR, însă nu știe dacă Adunarea Generală a Acționarilor a comunicat acest lucru Oficiului Național pentru Registrul Comerțului, așa cum cere legea. Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4, notează Agerpres.
Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.