Analiza premierului Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a avertizat, joi, că administrația locală din România se confruntă cu dezechilibre majore, subliniind că peste 83% din bugetele locale provin din transferuri de la bugetul central, comparativ cu o medie de 51% în Uniunea Europeană. "Este un dezechilibru care pune presiune constantă pe bugetul central și limitează autonomia locală", a declarat Bolojan, într-o întâlnire cu reprezentanții administrației publice locale pentru pregătirea bugetului pe 2026.
Conform premierului, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, în contrast cu media europeană de 3,68%. De asemenea, veniturile din taxele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB, față de 1,85% în UE. Acest nivel scăzut al veniturilor se datorează unei baze fiscale limitate, numeroaselor exceptări fiscale și dificultăților de colectare.
Un alt aspect al dezechilibrului este reprezentat de cheltuielile cu salariile, care în România depășesc de trei ori veniturile proprii ale autorităților locale. Bolojan a afirmat că, în România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale sunt de 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite sunt de doar 0,74% din PIB. În Uniunea Europeană, aceste cheltuieli sunt acoperite în medie din resursele proprii, ceea ce nu este cazul în România.
În ciuda acestor probleme, România înregistrează cele mai mari investiții locale din Uniunea Europeană, aproape 3% din PIB, comparativ cu media europeană de 1,56%. Aceste investiții sunt susținute de programele naționale, precum Anghel Saligny, și de fonduri europene, având în vedere resursele financiare limitate ale autorităților locale.
Premierul a subliniat că există diferențe semnificative între localități, municipiile reședință de județ și cele cu activitate economică puternică având o situație mai favorabilă, în timp ce alte localități se confruntă cu dezechilibre accentuate.
Pentru a aborda aceste probleme, Ilie Bolojan a prezentat un pachet de reformă destinat creșterii veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerii cheltuielilor de personal în administrațiile cu un număr excesiv de angajați și stimulării dezvoltării economice. "Scopul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care să utilizeze resursele în mod responsabil și să dezvolte localitățile în mod echilibrat", a concluzionat Bolojan.
În concluzie, premierul a subliniat că actuala construcție a bugetului de stat pe anul 2026 se bazează pe principii realiste, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB și menținerea investițiilor.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru recâștigarea credibilității României pe piețele financiare, chiar dacă ajustările fiscale au generat dificultăți economice pentru populație.