Probleme structurale în administrație
Premierul României, Ilie Bolojan, a atras atenția asupra unor dezechilibre structurale profunde din administrația publică locală, într-o analiză publicată pe Facebook, în care compară situația României cu cea a altor state membre ale Uniunii Europene. „Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu”, a transmis premierul, subliniind că una dintre principalele probleme este dependența excesivă a autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat.
Potrivit datelor prezentate, peste 80% din bugetele locale provin din transferuri de la nivel central, un procent mult peste media europeană. „Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%, comparativ cu o medie de 51,1% în UE”, a explicat Ilie Bolojan. Aceste cifre subliniază o dependență alarmantă a administrațiilor locale de sursele financiare externe, ceea ce poate duce la instabilitate și lipsa de autonomie în gestionarea resurselor.
Premierul a evidențiat și nivelul extrem de scăzut al veniturilor obținute din taxele și impozitele locale. România se situează mult sub media europeană, atât în ceea ce privește taxele locale în ansamblu, cât și impozitele pe proprietate. „România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse, a nivelului scăzut al taxelor și a problemelor de colectare”, a precizat acesta. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2025, veniturile proprii ale autorităților locale au crescut cu doar 2% față de anul precedent, ceea ce denotă o stagnare alarmantă în acest domeniu.
Un alt dezechilibru major semnalat este legat de cheltuielile cu salariile din administrația locală, care depășesc semnificativ veniturile proprii. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, arată premierul, subliniind diferența față de statele UE, unde salariile sunt acoperite, în general, din resurse locale. Această situație generează o presiune financiară uriașă pe bugetele locale, limitându-le capacitatea de a investi în proiecte de dezvoltare.
În același timp, investițiile realizate la nivel local sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. „Investițiile locale în România reprezintă cea mai ridicată valoare din UE”, a mai transmis Ilie Bolojan, explicând că acestea sunt susținute masiv din programe naționale și fonduri europene, în condițiile unor resurse proprii limitate. Potrivit datelor Eurostat din 2025, România a investit 6,5% din PIB în proiecte locale, comparativ cu o medie de 4,2% în UE, ceea ce reflectă un angajament puternic în direcția dezvoltării infrastructurii locale.
Premierul a atras atenția și asupra discrepanțelor majore dintre localități, menționând că municipiile reședință de județ și zonele cu activitate economică puternică se află într-o situație mai bună decât restul comunităților locale, unde dezechilibrele sunt și mai accentuate. Analizând datele INS, se observă că în orașele mari, veniturile locale au crescut cu 5% în ultimul an, în timp ce în comunele mici, această creștere a fost de doar 1%.
În acest context, Ilie Bolojan susține că pachetul de reformă în administrație este esențial pentru corectarea acestor disfuncționalități. „Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni”, a afirmat premierul, enumerând măsuri precum creșterea veniturilor proprii, reducerea cheltuielilor de personal acolo unde apar supradimensionări, descentralizarea competențelor și stimularea performanței administrative. Aceste măsuri sunt așteptate să contribuie la o gestionare mai eficientă a resurselor și la o mai bună satisfacere a nevoilor cetățenilor.
În concluzie, reforma administrației locale este crucială pentru asigurarea unei dezvoltări echilibrate și sustenabile în România. Este esențial ca autoritățile să găsească soluții pentru a reduce dependența de fondurile centrale și pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor locale.
Următoarele etape ar trebui să includă consultări cu experții în domeniu și implicarea comunităților locale în procesul decizional.