Decizie a instanței pe 22 ianuarie
Curtea de Apel Alba Iulia urmează să decidă joi, 22 ianuarie 2026, asupra solicitării ANAF de instituire a sechestrului asigurător asupra unor bunuri ale fostului președinte Klaus Iohannis. Potrivit ANAF, această cerere vine în contextul datoriilor de aproape 1.000.000 euro, sumă care include penalități și dobânzi. "Statul Român, prin DGRFP Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea unui fost președinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu", a declarat un reprezentant al ANAF. Cererea a fost respinsă de Tribunalul Sibiu în noiembrie 2025, motivând că nu există suficiente dovezi pentru a justifica măsurile asigurătorii. Această situație este rezultatul unei lungi dispute legale între fostul președinte și autorități.
ANAF a declarat că a preluat legal jumătate din imobilul din Sibiu deținut de Klaus Iohannis înainte de 2015. Conform instituției, foștii proprietari și-au dat acordul pentru accesul AJFP Sibiu în spațiu, ceea ce a permis ANAF să preia bunul prin schimbarea yalei. Această acțiune a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. Fiscul a executat silit casa din Sibiu la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați să elibereze imobilul.
Tribunalul Sibiu a admis recent cererea Administrației Finanțelor Publice pentru imobilul din strada Nicolae Bălcescu nr. 29, constatând nulitatea absolută a certificatului de moștenitor care a permis Rodicăi Baştea, o persoană din Miami, să revendice jumătate din imobil. Această decizie a adus statul român ca proprietar al întregului imobil, dar nu este definitivă. "Respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului", a specificat instanța.
În anii ’60, imobilele au fost naționalizate de regimul comunist, iar în anii ’90, Ioan Baştea, strănepotul Mariei Ghenea, a obținut o hotărâre judecătorească care a revocat naționalizarea. În 1999, soții Iohannis au obținut jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu 29 de la Ioan Baştea. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul Școlar Sibiu, a declarat că a cumpărat jumătate din imobil pe o sumă modică.
Fostul președinte a închiriat acest imobil unei bănci timp de 16 ani, iar ANAF a cerut înapoi 4.000.700 de lei, echivalentul chiriei încasate ilegal, plus penalizări. Ultima declarație de avere a cuplului Iohannis indică faptul că dețin trei case și trei apartamente în Sibiu, evaluate la aproape 2.000.000 de euro. Experții imobilari au subliniat că această situație ridică întrebări importante despre gestionarea proprietăților de către oficiali de rang înalt.
Decizia Curții de Apel va stabili dacă sechestrul va fi impus, ceea ce ar putea avea implicații semnificative pentru fostul președinte și pentru imaginea instituțiilor statului român.
În cazul în care sechestrul va fi aprobat, ANAF va putea recupera banii datorați statului, ceea ce ar putea influența modul în care sunt gestionate proprietățile și responsabilitățile financiare ale oficialilor publici în România.