Decizie privind comitetul lui Bolojan
Curtea de Apel București a respins, luni, 19 ianuarie 2026, contestația depusă de avocata AUR, Silvia Uscov, împotriva deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa un comitet dedicat analizei legilor Justiției. Instanța a stabilit că Uscov nu are calitate procesuală activă pentru a contesta această decizie. Potrivit deciziei instanței, "admite excepția lipsei calității procesuale active". Aceasta subliniază că o organizație neguvernamentală are capacitatea de a contesta, dar un cetățean individual nu. "Cetățeanul trebuie respectat și consultat în astfel de decizii", a declarat Uscov pe rețelele sociale.
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției a fost înființat pe 19 decembrie 2025, prin decizia premierului Bolojan, ca reacție la dezvăluirile jurnaliștilor de la publicația Recorder care au evidențiat probleme grave în sistemul judiciar. Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției. Atribuțiile acestuia includ analiza legislației adoptate în 2022 și consultarea asociațiilor profesionale și organizațiilor neguvernamentale.
Decizia de astăzi nu este definitivă, avocata având posibilitatea de a formula recurs în termen de cinci zile. Uscov a menționat că va ataca hotărârea, evidențiind necesitatea ca cetățenii să aibă acces la justiție în fața deciziilor guvernamentale. "Este un drept fundamental să mă pot adresa instanței și să suspend astfel de decizii ilegale care mă afectează", a continuat avocata.
O cerere similară depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a fost respinsă săptămâna trecută, ceea ce sugerează o tendință a instanțelor de a limita contestarea deciziilor guvernamentale de către persoane fizice. Ministerul Justiției, condus de Tiberiu Nitu, a susținut că deciziile de înființare a comitetului sunt legale și necesare.
Criticii, inclusiv avocați și organizații ale societății civile, au exprimat îngrijorări cu privire la transparența și legalitatea procedurilor de constituire a acestui comitet. În plus, CSM a semnalat o "ambiguitate instituțională" și o "absență a fundamentării legale" privind funcționarea acestuia.
Premierul Bolojan a declarat că grupul de lucru va prezenta propuneri de modificare a legislației până la sfârșitul lunii ianuarie, subliniind că orice intervenție legislativă trebuie să aibă susținerea unei majorități politice. "Toate modificările legislative sunt o consecință a modului în care s-a administrat justiția", a afirmat Bolojan, recunoscând responsabilitatea instituțiilor implicate.
Decizia instanței și formarea acestui comitet au stârnit reacții variate în rândul societății civile și al experților în drept, iar discuțiile despre viitorul legislației justiției în România sunt departe de a se încheia. Este esențial ca aceste decizii să fie transparente și să reflecte voința cetățenilor, nu doar a celor aflați la putere.
În concluzie, cazul Silviei Uscov subliniază tensiunea dintre autoritățile guvernamentale și drepturile cetățenilor de a contesta măsurile administrative.
Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra reformelor din domeniul justiției în România.