Curtea de Apel București decidă soarta judecătorilor CCR

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Curtea de Apel București va decide pe 16 ianuarie 2026 asupra cererilor de suspendare a numirilor judecătorilor CCR Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Avocata Silvia Uscov contestă legalitatea acestor numiri, invocând lipsa vechimii necesare. Decizia instanței va influența reforma pensiilor magistraților, cu implicații semnificative pentru democrația românească.

EN

Brief

The Bucharest Court of Appeal is set to rule on January 16, 2026, regarding the suspension requests for Constitutional Court judges Mihai Busuioc and Dacian Dragoș. Lawyer Silvia Uscov argues that the appointments do not meet the legal requirements, a decision that could significantly affect the ongoing pension reform for magistrates.

Curtea de Apel București decidă soarta judecătorilor CCR
Sursa foto: digi24.ro

Suspendare Mihai Busuioc și Dacian Dragoș

Curtea de Apel București (CAB) este așteptată să se pronunțe pe 16 ianuarie 2026 asupra cererilor de suspendare a actelor prin care Mihai Busuioc și Dacian Dragoș au fost numiți judecători la Curtea Constituțională (CCR). Avocata Silvia Uscov, reprezentând AUR, a depus aceste cereri la sfârșitul anului trecut, argumentând că numirile nu respectă condițiile legale necesare. "Această acțiune nu face decât să fragilizeze statutul CCR și să afecteze democrația în România", a declarat Uscov pentru News.ro. În aceeași zi, CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității reformei pensiilor magistraților, un subiect de mare interes public.

Pe 5 ianuarie, CAB a amânat pronunțarea pentru 16 ianuarie, stabilind că judecătoarea Olimpiea Crețeanu va decide în acest caz. Cererea de recuzare a acesteia a fost respinsă ca neîntemeiată, lucru confirmat de instanță. În plus, CAB a primit recent alte două acțiuni din partea avocatei Uscov, care solicită nu doar suspendarea, ci și anularea actelor administrative de numire a celor doi judecători CCR.

Conform legislației în vigoare, judecătorii trebuie să aibă minimum 18 ani vechime în specialitatea juridică din învățământul superior. Uscov susține că ambii judecători nu îndeplinesc această condiție. "Mihai Busuioc a fost numit prin hotărârea Senatului, care, conform Legii 177/2010, nu poate fi contestată în instanță", a explicat Tudorel Toader, fost judecător constituțional.

Toader consideră că cererea de suspendare a lui Busuioc este inadmisibilă, în timp ce sesizarea referitoare la Dacian Dragoș ar putea fi respinsă ca neîntemeiată. "Cred că aceste cereri nu vor avea succes", a adăugat el. De asemenea, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la programarea ședințelor în aceeași zi, sugerând că judecătorii CAB ar fi putut alege un alt termen.

Între timp, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a emis un comunicat de presă în care își reafirmă sprijinul pentru Dacian Dragoș, menționând că acesta este angajat al instituției din 2002 și ocupă funcții didactice de prestigiu. "Aceste atacuri nu sunt fondate și nu servesc interesului public", a declarat reprezentantul universității.

Pe de altă parte, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a subliniat că nu dorește să se creeze un blocaj instituțional și că, în cazul unei suspendări, va fi numit un înlocuitor pentru a nu afecta funcționarea CCR. "Nu vom lăsa Curtea Constituțională fără un judecător timp de doi ani", a afirmat Dan.

Decizia CAB de vineri va avea implicații semnificative asupra stabilității CCR și a reformei sistemului de pensii pentru magistrați. Aceste cazuri subliniază tensiunile dintre instituțiile statului și provocările cu care se confruntă democrația românească. Urmărind evoluția acestui caz, specialiștii și publicul au așteptări mari de la instanțele de judecată.

În concluzie, pronunțarea Curții de Apel București va determina nu doar soarta celor doi judecători, ci și direcția în care va evolua discuția despre reforma pensiilor magistraților, un subiect extrem de delicat în peisajul actual românesc.

Este esențial ca toate părțile implicate să acționeze cu transparență și responsabilitate, având în vedere că deciziile luate vor influența în mod direct încrederea publicului în sistemul judiciar.