Decizia instanței și motivele invocate
Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins cererea autorităților turce privind extrădarea unui interlop, membru al unei bande criminale care a executat atacuri armate în Istanbul împotriva rivalilor, folosind pistoale și arme automate, relatează marți agenția Agerpres. Decizia a fost pronunțată în urma unei solicitări formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în decembrie 2025, care a fost sesizată de autoritățile judiciare din Turcia – Tribunalul Penal pentru Crime Grave nr. 16 Istanbul. Aceștia solicitau extrădarea lui Firat Guneș, urmărit internațional pentru apartenența la o grupare criminală, identificată ca aripa "Daltonlar" a grupării conduse de Bariș Boyun.
Potrivit datelor oficiale, la momentul sesizării instanței, Firat Guneș se afla pe teritoriul României în stare de arest preventiv, fiind implicat într-o cauză penală instrumentată de autoritățile române, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului. Conform documentelor din instanță, procurorii turci susțin că, în perioada 10 octombrie 2023 – 11 noiembrie 2023, Guneș a participat activ la organizarea și susținerea unor atacuri armate asupra a două obiective din Istanbul, folosind arme de foc deținute ilegal, inclusiv puști automate AK-47 și pistoale de calibru 9 mm.
De asemenea, sursele citate în documentele judiciare indică faptul că există înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate de Firat Guneș cu un alt membru al bandei, în care cei doi discută despre o motocicletă furată, utilizată în cadrul unui atac armat, care a fost ulterior aruncată în barajul Sazlibosna de lângă Istanbul. Guneș ar fi deținut și purtat fără drept arme de foc și muniții necesare îndeplinirii obiectivelor grupării.
Cu toate acestea, judecătorii români au decis, săptămâna trecută, să respingă solicitarea de extrădare, argumentând că bărbatul are o stare de sănătate gravă. Instanța a menționat un "traumatism sever prin armă de foc suferit anterior pe teritoriul Turciei", care a dus la perforații gastrice, intestinale și colice, precum și la leziuni renale, necesitând intervenții chirurgicale complexe.
Judecătorii au invocat și condițiile grele de detenție din închisorile turcești, precum și utilizarea abuzivă a acuzațiilor de apartenență la organizații criminale de către autoritățile din Turcia pentru a suprima vocile critice. În acest context, instanța a subliniat că "informațiile obiective și actuale fundamentează temerea că persoana extrădabilă nu ar beneficia de protecția necesară integrității sale fizice, cu atât mai mult cu cât acesta a fost deja victima unor acte de violență armată extremă pe teritoriul statului solicitant".
Judecătorii români au considerat că garanțiile formale oferite de statul turc în legătură cu îngrijirile postoperatorii erau "lipsite de substanță" și că există riscul ca Guneș să nu primească supravegherea medicală necesară supraviețuirii sale.
Decizia instanței a stârnit reacții diverse în societatea românească și nu numai, evidențiind provocările cu care se confruntă România în ceea ce privește cererile de extrădare venite din alte state. Unii experți consideră că această hotărâre reflectă o abordare mai atentă față de drepturile omului, în timp ce alții avertizează asupra riscurilor de a deveni un refugiu pentru infractorii internaționali.
În concluzie, cazul lui Firat Guneș subliniază complexitatea proceselor de extrădare și nevoia de a evalua cu atenție atât faptele, cât și condițiile în care ar putea fi tratat un individ în țara solicitantă.
Este esențial ca autoritățile române să continue să monitorizeze aceste situații, având în vedere atât obligațiile internaționale, cât și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor, indiferent de acuzațiile ce le sunt aduse.