Comitetul lui Bolojan pentru justiție avansează
Curtea de Apel București a tranșat joi, 15 ianuarie 2026, una dintre cele mai sensibile dispute apărute în jurul inițiativei premierului Ilie Bolojan privind reforma justiției. Instanța a respins cererea de suspendare a activității Comitetului de analiză a legislației din domeniul justiției, menținând astfel în funcțiune structura contestată dur de o parte a magistraților. Judecătorii au respins, pe rând, toate excepțiile invocate de reclamantă, inclusiv cele privind lipsa calității procesuale active și a interesului, apreciind că acestea sunt neîntemeiate. În același timp, instanța a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive în cazul Guvernului României și al Secretariatului General al Guvernului, motiv pentru care cererea formulată împotriva acestor instituții a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unor pârâți fără calitate procesuală.
Ora estimată: 10:00. Complet: 8-Completul 4 fond. Tip soluție: Respinge cererea. Soluția pe scurt: Respinge excepția lipsei calității de reprezentant al dnei Elena Radu pentru reclamanta CASD, ca neîntemeiată. Respinge excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes a reclamantei, ca neîntemeiate. Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu pârâtul PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată. Anulează cererea de intervenție accesorie în interesul pârâților formulată de intervenienta Panioglu Daniela. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată azi, 15.01.2026, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței. Document: Hotărâre 15.01.2026.
Cu câteva ore înaintea acestei decizii, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat public, exprimându-și nemulțumirea față de modul în care a fost constituit Comitetul de analiză a legislației în domeniul justiției. Într-un comunicat transmis joi, 15 ianuarie, judecătorii au susținut că întâlnirea desfășurată pe 14 ianuarie la sediul Guvernului nu a adus clarificări esențiale privind scopul, funcționarea și legitimitatea acestui organism. "La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției. Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025", se arată în comunicatul CSM.
Judecătorii susțin că propunerile legislative aflate pe masa Comitetului sunt lipsite de transparență, iar autorii acestora nu sunt cunoscuți. În opinia lor, această situație indică "neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare". Ca exemplu, este menționată o propunere care vizează continuitatea completului de judecată, dar care prevede desființarea automată a completului în cazul unei absențe mai mari de 30 de zile a unui judecător, cu repartizarea aleatorie a dosarelor. Potrivit CSM, o asemenea soluție ar produce efectul contrar celui declarat, respectiv reluarea administrării probelor în toate cauzele respective.
Secția pentru judecători atrage atenția că dialogul cu reprezentanții Guvernului nu a lămurit aspecte esențiale legate de funcționarea Comitetului. "Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului și nici cum ajung temele de discuție pe agendă", au transmis judecătorii.
În absența unui temei normativ explicit, CSM consideră că acest organism riscă să funcționeze ca un mecanism informal, fără legitimitate juridică. "Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.
Participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real", avertizează Secția pentru judecători.