Complicitate în scandalul BOR
Trei membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au trimis instanței, în 2024, scrisori de caracterizare a fostului episcop al Hușilor, Cornel Onilă, judecat, atunci și închis, între timp, pentru infracțiuni sexuale, potrivit unei investigații a publicației „Să fie lumină”. Scrisorile au fost semnate de episcopul Andrei al Covasnei și Harghitei, arhiepiscopul Ioachim al Romanului și Bacăului și arhiepiscopul Irineu al Alba Iuliei, relatează publicația citată.
„Fire comunicativă și pașnică, optimist și echilibrat” este descrierea pe care i-o fac ierarhii lui Onilă în scrisorile adresate instanței. Acestea au fost redactate într-un stil elogios și excesiv laudativ, iar una dintre ele încearcă să susțină că fostul episcop al Hușilor a fost, în esență, victima unui linșaj mediatic. Arhiepiscopul Irineu al Ardealului afirmă: „Acest episcop bun a fost apreciat pentru omenia sa, cum eu însumi îl apreciez, ca membru al Sfântului Sinod. M-aș bucura să-și reia activitatea arhipastorală, spre slava lui Dumnezeu și spre folosul poporului nostru dreptcredincios”.
Declarațiile episcopilor sunt surprinzătoare, având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse lui Cornel Onilă. „Nădăjduim că nevinovăția îi va fi dovedită și regretăm toată tulburarea produsă în viața Bisericii, pe de o parte, dar și suferința pricinuită de tot linșajul mediatic la care a fost supus, pe de altă parte”, scrie Arhiepiscopul Ioachim al Romanului și Bacăului. De asemenea, Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, subliniază: „Având în vedere profilul sufletesc și buna colaborare pe linie duhovnicească pe care am avut-o... înaintăm prezenta caracterizare spre a-i folosi în soluționarea dosarului la Curtea de Apel Galați”.
Scrisorile, semnate olograf, au fost publicate în facsimil de publicația de investigație, stârnind reacții diverse în rândul opiniei publice și al specialiștilor în drept. Cornel Onilă a fost implicat în unul dintre cele mai grave scandaluri sexuale din istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române, fiind acuzat că, între 2015 și 2017, a comis mai multe infracțiuni sexuale la Seminarul Teologic Huși, împreună cu un alt călugăr, Sebastian Jitaru.
Dezvăluirile „Să fie lumină” au început încă din 2017 și 2019, când publicația a expus abuzurile sexuale repetate asupra elevilor din Seminarul Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Huși. Într-un dosar penal inițial pentru șantaj, Onilă a denunțat la DNA Iași pe Jitaru, dar ceea ce a început ca o anchetă pentru șantaj a degenerat într-un complicat dosar penal cu abuzuri sexuale și violuri comise de cei doi asupra seminariștilor.
Procurorii DNA au constatat că Onilă și Jitaru au profitat de autoritatea lor asupra seminariștilor pentru a comite, în mod repetat, abuzuri sexuale. Instanța a reținut peste o sută de infracțiuni sexuale ale celor doi și i-a condamnat la 8 ani de închisoare (Onilă) și 15 ani și patru luni (Jitaru) prin sentința din aprilie 2025, cu caracter definitiv. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelurile celor doi, menținând pedepsele, dar a admis recursul în casație al lui Onilă, fără a-i suspenda pedeapsa.
Sfântul Sinod al BOR a luat măsuri împotriva celor doi, caterisindu-i și declarându-i „monahi penitenți”. Potrivit sentinței, aceștia nu vor mai putea ocupa funcții publice sau contacta victimele timp de cinci ani de la ispășirea pedepsei. Victimele au cerut daune totale de 500.000 de euro, iar cazul Onilă a deschis o discuție mai amplă despre abuzurile din cadrul Bisericii și despre complicitatea ierarhilor.
Publicarea scrisorilor de susținere pentru Cornel Onilă a demonstrat nu doar complicitatea „corporatistă” din interiorul BOR, ci și dificultățile cu care se confruntă victimele abuzurilor în a obține justiție. Cazul a generat reacții controversate, inclusiv din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a unor membri ai societății civile, care contestă atitudinea Bisericii față de victime și cer o reformă profundă în cadrul acestei instituții.În acest context, se ridică întrebări despre responsabilitatea morală a liderilor religioși și despre rolul pe care Biserica ar trebui să-l joace în protejarea celor vulnerabili.
În concluzie, scandalul Cornel Onilă subliniază nevoia urgentă de transparență și responsabilitate în rândul instituțiilor religioase, în contextul în care abuzurile sexuale continuă să fie o problemă gravă.
Reacțiile la scrisorile de caracterizare și impactul acestora asupra imaginii Bisericii Ortodoxe Române sunt de o importanță crucială, iar următorii pași ar trebui să includă o revizuire a politicilor interne și o abordare mai proactivă în sprijinul victimelor.