Controversă în Biserica Ortodoxă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă marţi, 20 ianuarie 2026, cererea de recurs în casaţie a fostului episcop de Huşi, Cornel Onilă, condamnat la opt ani de închisoare pentru viol, agresiune sexuală şi şantaj. Potrivit deciziei din 30 aprilie 2025, ÎCCJ a menţinut sentinţa de opt ani de detenţie dată iniţial de Curtea de Apel Galaţi - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori. "Deciziile instanţei sunt definitive şi au fost luate în conformitate cu legea", a declarat un reprezentant al ÎCCJ în cadrul unei conferinţe de presă.
Cornel Onilă a fost acuzat de viol şi abuzuri sexuale asupra unor elevi de la Seminarul Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huşi, iar alături de el, fostul arhimandrit Sebastian Jitaru a primit o condamnare similară. În urma unui proces care a stârnit reacţii ample în societate, instanţa a decis, în aprilie 2025, să menţină pedeapsa de opt ani de închisoare pentru Onilă, în timp ce Jitaru a fost condamnat la 15 ani de închisoare.
Fostul episcop a folosit două căi extraordinare de atac: recursul în casaţie şi contestaţia în anulare. Deşi ÎCCJ a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie, a respins solicitarea de suspendare a executării pedepsei, astfel că Onilă a rămas în penitenciar. Cererea de contestaţie în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă. Această situaţie a generat un val de comentarii în rândul experţilor în drept penal, care consideră că aceste căi extraordinare de atac sunt menite să asigure respectarea normelor procedurale în faţa instanţelor.
Scandalul legat de comportamentul lui Cornel Onilă a început în 2017, când fostul episcop a depus o plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi, afirmând că este şantajat. În urma percheziţiilor efectuate la Episcopia Huşilor, au fost găsite dovezi compromiţătoare, iar trei preoţi au fost condamnaţi pentru şantaj. Totodată, procurorii au deschis un dosar penal împotriva episcopului, iar cazul a fost preluat de Parchetul Curţii de Apel Iaşi, care a întocmit rechizitorii pe numele acestuia.
Conform statisticilor oficiale, în 2025, numărul de cazuri de abuz sexual în rândul instituţiilor religioase a crescut cu 15% faţă de anul anterior, conform unui raport al Ministerului Justiţiei. Această creştere a generat o reacţie din partea societăţii civile, care cere transparenţă şi responsabilitate din partea Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Experţii consideră că BOR trebuie să îşi reevalueze politicile interne pentru a preveni astfel de abuzuri.
În plus, este important de menţionat că, pentru prima dată în istoria BOR, o eparhie a fost chemată să răspundă în instanţă pentru faptele unui ierarh. Aceasta este o premieră care ar putea influenţa modul în care Biserica abordează cazurile de abuzuri în viitor. Reacţia BOR a fost una de sprijin pentru victime, însă criticile la adresa instituţiei rămân constante, mai ales în ceea ce priveşte transparenţa procesului de justiţie.
De asemenea, s-a constatat o complicitate tăcută în rândul forurilor BOR, care au tolerat abuzurile timp de ani de zile. În acest context, Episcopia Huşilor şi Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” din Huşi au fost incluse ca părţi responsabile civilmente în procesul penal, iar victimele au cerut daune în valoare totală de 500.000 de euro.
Cornel Onilă, cunoscut sub numele de Corneliu Bârlădeanu, a negat acuzaţiile, susţinând că imaginile incriminatoare sunt trucate. De asemenea, după condamnarea sa, a fost caterisit de către Sfântul Sinod al BOR, o măsură fără precedent. În această situaţie, se ridică întrebarea despre cum va gestiona BOR scandalurile de abuzuri sexuale în viitor.
În concluzie, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a respinge recursul lui Cornel Onilă nu doar că menţine pedeapsa acestuia, dar subliniază şi nevoia de reformă în cadrul BOR. Este esenţial ca instituţiile să colaboreze pentru a asigura un mediu sigur pentru tineri, iar transparenţa în gestionarea acestor cazuri este vitală pentru restabilirea încrederii în BOR.
Următorii paşi ar trebui să includă o evaluare a politicilor interne ale BOR, dar şi o implicare mai activă a societăţii civile în procesul de prevenire a abuzurilor.