Noua lege generează îngrijorări
Recent, autoritățile de la Kiev au adoptat Legea 4502-IX, care a intrat în vigoare pe 16 ianuarie 2026, reglementând dubla cetățenie pentru cetățenii ucraineni și stabilind lista țărilor cu care Ucraina acceptă această formă de cetățenie. Conform acestei legi, România nu se regăsește printre cele cinci state acceptate, care includ Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Decizia a suscitat îngrijorări în rândul comunității românești din Ucraina, care se simte marginalizată. "Este un semnal negativ pentru românii din Ucraina, care s-au așteptat la o recunoaștere mai largă din partea autorităților ucrainene", a declarat avocatul ucrainean de origine română, Eugen Pătraș.
Legea 4502-IX permite cetățenilor ucraineni să obțină cetățenia altor state fără a renunța la cea ucraineană, cu respectarea cerințelor legale și a examenelor prevăzute. Aceasta include și o procedură simplificată pentru etnicii ucraineni din statele menționate, facilitând astfel integrarea acestora în societatea ucraineană. Potrivit Ministerului de Externe al Ucrainei, prioritatea este acordată țărilor care sunt considerați cei mai apropiați și mai siguri aliați ai Ucrainei.
Criteriile folosite pentru selectarea acestor state includ apartenența la Grupul celor Șapte (G7), apartenența la Uniunea Europeană, aplicarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, suportul pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și relațiile bilaterale existente. Aceste criterii subliniază politica externă a Ucrainei în contextul actual al conflictului cu Rusia.
Criticii acestei legi, precum Eugen Pătraș, susțin că excluderea României reflectă o subapreciere a contribuției acestei țări în sprijinul Ucrainei, în special în contextul actual al conflictului. "România a fost un susținător constant al Ucrainei, atât pe plan diplomatic, cât și umanitar. Excluderea sa de pe lista statelor cu care se poate dobândi dublă cetățenie este o discriminare", a adăugat Pătraș.
În contrast, susținătorii legii argumentează că selecția statelor acceptate este o chestiune de securitate națională și că prioritizarea țărilor care au demonstrat un angajament clar față de Ucraina este esențială. Aceștia consideră că lista poate fi extinsă în viitor, pe măsură ce relațiile dintre Ucraina și alte țări se dezvoltă.
De asemenea, este important de menționat că Legea privind cetățenia multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în luna iulie a anului 2025, dar lista statelor a fost adoptată abia în noiembrie. Aceasta întârziere a generat speculații cu privire la motivele din spatele selecției și la eventuale negocieri diplomatice care ar putea influența deciziile viitoare.
Un alt aspect important este impactul pe care această lege îl are asupra relațiilor româno-ucrainene. Excluderea României de pe lista statelor acceptate pentru dublă cetățenie ar putea duce la o deteriorare a relațiilor bilaterale, în special având în vedere faptul că România găzduiește o comunitate semnificativă de refugiați ucraineni în contextul conflictului armat.
Mai mult, România este un membru al Uniunii Europene și NATO, iar o astfel de excluziune ar putea avea repercusiuni asupra percepției internaționale a Ucrainei și a strategiilor sale de alianță. În acest context, este esențial ca autoritățile ucrainene să reevalueze această decizie, având în vedere sprijinul constant pe care România l-a oferit Ucrainei în ultimele luni.
În concluzie, decizia Ucrainei de a exclude România de pe lista statelor acceptate pentru dublă cetățenie ridică semne de întrebare asupra relațiilor dintre cele două țări, în timp ce comunitatea românească din Ucraina se simte discriminată. Este crucial ca autoritățile de la Kiev să reanalizeze criteriile de selecție și să considere o includere a României pe această listă în viitor, asigurând astfel o relație bilaterală mai strânsă și mai echitabilă.
Această situație subliniază importanța dialogului și cooperării între Ucraina și România, în special în contextul provocărilor regionale curente.
Este esențial ca ambele părți să colaboreze pentru a găsi soluții viabile care să răspundă nevoilor cetățenilor lor și să promoveze stabilitatea în regiune.