Necesitatea reformei legislative
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat miercuri, 21 ianuarie 2026, într-o conferinţă de presă, că problemele întâmpinate de AEP la alegerile locale din 2025 au fost în mare parte cauzate de lipsa de profesionalism a experţilor electorali. "O parte din deficienţele, din problemele pe care le-am avut în special la alegerile locale, au fost generate tocmai de lipsa de profesionalism a celor care au calitatea de expert electoral sau au lucrat ca operator de calculator. Vă aduceţi aminte că la locale am stat o săptămână până când am avut procesele verbale întocmite corespunzător, datorită faptului că experţii electorali nu au fost foarte bine pregătiţi în a înţelege conţinutul proceselor verbale", a afirmat Ţuţuianu.
Potrivit AEP, aproximativ 78.000 de experţi electorali au fost implicaţi în procesul electoral, iar Ţuţuianu a subliniat că este esenţial să se modifice legislaţia şi să se îmbunătăţească procesul de formare continuă a acestora. "Este nevoie să găsim mecanismele care să-i determine să vină la aceste cursuri de formare continuă", a adăugat preşedintele AEP.
Un alt aspect criticat de Ţuţuianu este cadrul legislativ, pe care l-a caracterizat ca fiind extrem de stufos şi neadaptat la evoluţiile tehnologice. "Avem numai puţin de şapte acte normative principale, la care se adaugă ordonanţe de urgenţă, acte administrative emise ad-hoc pentru fiecare scrutin, ceea ce îngreunează acurateţea procesului electoral", a declarat acesta.
Mai mult, Ţuţuianu a semnalat necesitatea reglementării regimului juridic al candidaturilor independente. "Legislaţia nu stabileşte suficiente elemente privind statutul candidatului independent, finanţarea campaniei electorale, dreptul de promovare electorală în condiţii similare cu cele ale formaţiunilor politice", a spus el, evidenţiind discuţiile recente pe această temă.
Conform datelor oficiale, AEP se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce priveşte integritatea procesului electoral, ceea ce a dus la apeluri repetate pentru reforme legislative. De asemenea, experţi electorali din diferite judeţe au fost afectaţi de lipsa de formare adecvată, ceea ce a generat confuzii în timpul alegerilor.
Într-un context mai larg, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări similare legate de profesionalizarea personalului electoral. Conform unui raport Eurostat din 2024, multe ţări europene au implementat programe de formare continuă pentru personalul electoral, ceea ce a dus la o îmbunătăţire a proceselor electorale.
Criticii au subliniat că, în ciuda apelurilor la reformă, progresele au fost lente. "Este esenţial ca AEP să acţioneze rapid pentru a preveni probleme similare în viitor", a declarat un expert în drept electoral, subliniind importanţa unei legislaţii clare şi accesibile.
Pe de altă parte, reprezentanţii partidelor politice au reacţionat diferit la declaraţiile lui Ţuţuianu. Unii au susţinut că problemele sunt mai profunde şi necesită o revizuire completă a sistemului electoral, iar alţii consideră că reformele propuse ar putea îmbunătăţi semnificativ procesul electoral.
În concluzie, reformele propuse de AEP, dacă sunt implementate cu succes, ar putea duce la un proces electoral mai transparent şi mai eficient. Următorii paşi includ consultări publice asupra propunerilor legislative şi formarea unui grup de lucru care să analizeze feedback-ul din partea experţilor şi a partidelor politice.
Această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate importantă pentru a îmbunătăţi credibilitatea alegerilor din România în viitor.