Probleme în evidența electorală
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat miercuri, 21 ianuarie 2026, într-o conferință de presă desfășurată la sediul AEP, că există un număr semnificativ de persoane de peste 90 de ani în Registrul Electoral care, din păcate, nu mai sunt în viață. "Bănuiesc că multe dintre aceste persoane de fapt nu mai sunt în viață, dar nu s-au operat în registru pentru că n-am avut elementele necesare, respectiv nu sunt înregistrate potrivit legii, actele de stare civilă, actele de deces", a afirmat Țuțuianu. Această problemă a fost subliniată ca fiind una urgentă, în contextul pregătirilor pentru viitoarele alegeri.
În Registrul Electoral, conform datelor AEP, există aproximativ 734.195 de persoane cu vârste cuprinse între 80 și 89 de ani, iar pentru categoria de vârstă 90-99 de ani, numărul se ridică la 133.995. De asemenea, 14.410 persoane au vârste de peste 100 de ani. Adrian Țuțuianu a menționat că aceste cifre sunt estimative și se schimbă constant. "Este evident că majoritatea acestor persoane sunt decedate", a subliniat președintele AEP, adăugând că este necesară o colaborare cu primăriile și cu structurile de specialitate din Ministerul de Interne pentru a corecta aceste neajunsuri.
Problema actualizării Registrului Electoral este una complexă și se leagă de necomunicarea la timp a actelor de stare civilă, în special a celor care consemnează decesul. "Aceste lucruri țin într-o bună măsură de administrația publică-locală", a menționat Țuțuianu, un expert în administrație publică, cu experiență în acest domeniu.
Pe lângă actualizarea Registrului, Adrian Țuțuianu a subliniat că legislația electorală din România este neunitară și depășită. "Considerăm că este necesar să avem reguli unitare privind categoriile de organisme electorale care se constituie la fiecare scrutin", a declarat acesta, adăugând că procedurile de vot sunt, de asemenea, neunitare. El a propus implementarea unor cabine de vot transparente și standardizarea logisticii electorale pentru a spori transparența procesului electoral.
În acest context, președintele AEP a evidențiat și necesitatea reglementării mai clare a candidaturilor independente, inclusiv statutul candidaților, finanțarea campaniilor și drepturile de promovare, pentru a le face comparabile cu cele ale partidelor politice.
Statisticile recente sugerează că, în ciuda acestor provocări, România dispune de un număr considerabil de experți electorali, aproximativ 78.000, care trebuie să fie bine pregătiți pentru a asigura un proces electoral eficient. "Experții electorali nu au fost foarte bine pregătiți în a înțelege conținutul proceselor verbale, ceea ce a generat întârzieri și confuzii", a explicat Țuțuianu.
De asemenea, el a subliniat importanța standardizării logisticii electorale, inclusiv a cabinelor și urnelor de vot, pentru a asigura un proces de vot uniform și transparent. "Voi avea întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene și asociațiile primarilor de municipii, orașe, comune, pentru a încerca să facem o logistică electorală unitară", a spus el.
În concluzie, problemele legate de Registrul Electoral și legislația electorală din România necesită o atenție deosebită și o colaborare eficientă între instituțiile relevante. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a corecta neajunsurile existente și a asigura un proces electoral transparent și corect pentru viitoarele alegeri.
Aceasta ar putea include reforme legislative, actualizarea Registrului Electoral și o mai bună comunicare între instituții.